Banca Națională a Moldova a raportat în septembrie o rată anuală a inflației de tocmai 6,3%, ceea ce este cu 1,3 puncte procentuale peste rata stabilită, precum și cu 1,4 puncte procentuale față de rata fixată de către Fondul Monetar Internațional.
Astfel, odată cu venirea noului Guvern a fost înregistrată o creștere alarmantă a inflației, ceea ce a generat creșterea costurilor, precum și a prețurilor.
Potrivit datelor de la BNM, Guvernul Maia Sandu a preluat guvernarea cu o rată anuală a inflației de 4,4% (luna iunie 2019), dar care a crescut rapid în lunile următoare: iulie – 5,4%, august – 5,5%, septembrie – 6,3%.
Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale. La fel, inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.
Consecințele inflației sunt: scăderea puterii de cumpărare a populației; redistribuirea veniturilor și avuției; este stimulată înclinația spre consum și este descurajată înclinația spre economisire; inflația avantajează debitorii (în moneda națională); rata dobânzii este influențată de rata inflației. Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflației.
