La data de 22 februarie 2024, în ședința Consiliului Superior al Procurorilor, s-a desfășurat proba de interviu a candidaților în cadrul concursului pentru funcția de Procuror General.
În urma procedurii de intervievare în baza criteriilor prestabilite de apreciere, Consiliul a dispus asupra acordării 8,53 puncte în favoarea lui Octavian Iachimovschi, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție.
În corespundere cu prevederile Legii nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, Consiliul Superior al Procurorilor urmează să remită Comisiei de evaluare a procurorilor informațiile privind candidatul Octavian Iachimovschi, în vederea evaluării externe a integrității etice și financiare a acestuia.
Însă, în 2013, conform informațiilor furnizate de Ziarul de Gardă, procurorul Octavian Iachimovschi ar fi instrumentat cazul de mituire și reținerea judecătorului Gheorghe Popa. Acesta din urmă a fost reținut pentru o presupusă mită în sumă de 200$. Judecătorul a fost condamnat în prima instanță, dar a câștigat în fața ambelor instanțe ierarhic superioare, demonstrându-se că a fost victima unei înscenări puse la cale, cu posibila implicare a procurorului de caz din cadrul Procuraturii Anticorupție.
”Curtea de Apel Chişinău a decis achitarea şi reabilitarea totală a judecătorului Gheorghe Popa de la Judecătoria Teleneşti, reţinut de ofiţerii şi procurorii anticorupţie cu 200 USD în octombrie 2013, după ce a constatat că organele de drept au pus la cale o provocare la adresa acestuia. Motivarea deciziei scoate la iveală mai multe detalii inedite despre cum s-a ajuns ca Popa să fie primul judecător reţinut în flagrant cu mită în ultimul deceniu”, a scris, în 2017, publicația Ziarul de Gardă.
Judecătorii Ion Pleşca, Oxana Robu şi Stelian Teleucă au constatat că „instanţa de fond (care l-a condamnat pe Popa, n.r.) a analizat unilateral cumulul de probe şi eronat a adoptat o sentinţă de condamnare. Colegiul Penal ajunge la concluzia că Popa urmează a fi achitat deoarece comiterea infracţiunii nu ar fi fost posibilă decât în urma provocării întreprinse de Andrei Durnea, astfel încât, fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii încriminate. Instanţa a reţinut că avocatul Andrei Durnea singur a decis asupra sumei de 200 USD, or, inculpatul nu a concretizat despre ce sumă e vorba şi când urmează a fi achitată, iar Durnea a decis să dea banii la iniţiativa şi insistenţa colaboratorilor Procuraturii Anticorupţie (PA) (!). Fără implicarea organului de urmărire penală, care a organizat provocarea comiterii infracţiunii de corupere pasivă, atât Roman Buşovschi cât şi Andrei Durnea nu aveau intenţia de a transmite sume băneşti sau bunuri inculpatului Gheorghe Popa. Acesta niciodată nu a pretins şi nu ar fi acceptat sume de bani sau bunuri de la Buşovschi şi Durnea”, au susţinut judecătorii de la Apel.
Instanţa de apel precizează că, la cercetarea cauzei, a ţinut cont şi de prevederile Legii privind activitatea specială de investigaţii, potrivit căreia, investigatorului sub acoperire i se interzice să provoace comiterea de infracţiuni. „Reieşind din jurisprudenţa CtEDO, se va reţine o provocare ori de câte ori organele de urmărire penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracţională, ci exercită o asemenea influenţă asupra persoanei vizate încât să determine comiterea infracţiunii care fără această intervenţie nu ar fi fost săvârşită”, amintesc magistraţii Pleşca, Robu şi Teleucă.
„Acţiunile lui Andrei Durnea în privinţa inculpatului Popa Gheorghe au avut efectul provocării, iar infracţiunea nu putea fi comisă fără intervenţia provocatorului, fiind corectă soluţia de achitare a inculpatului Popa Gheorghe”, a concluzionat CSJ, care precizează că „rămâne constatat faptul că în cauza dată organul de urmărire penală, facilitând şi încurajând acţiunile lui Andrei Durnea, iniţial prin agentul confidenţial Roman Buşovschi, apoi şi de alţi colaboratori ai organelor de drept, care s-a lăsat influenţat la realizarea faptei de dare de mită, a purces la investigarea cauzei nu într-o manieră pasivă de supraveghere şi investigare a pretinsei activităţi criminale, dar în mod activ l-au sprijinit şi determinat pe acesta să acţioneze sub acoperire ca „participant la darea mitei”, prin oferirea banilor, sfaturilor, determinându-l pe acesta şi provocându-l ulterior pe inculpat la săvârşirea pretinsei infracţiuni de corupere pasivă, prin ce a fost admisă încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil”, anunța CSJ după examinarea recursului asupra actului judecătoresc adoptat de către Curtea de Apel Chișinău.
„În opinia Colegiului penal lărgit, partea apărării a fost activă în cadrul primei instanţe şi a instanţelor de apel şi a invocat şi demonstrat prin probe pertinente faptul cum Roman Buşovschi, care este colaborator confidenţial al organelor de drept, ca şi Durnea Andrei, care a acţionat ca un agent privat al organelor de drept, l-au provocat pe inculpatul Gheorghe Popa să accepte şi să primească mită „mohorici” 200 USD pentru scoaterea cererii de pe rol”, scrie în decizia citată de către Ziarul de Gardă.
Judecătorul Gheorghe Popa, care a revenit în funcţie la scurt timp după decizia CSJ din 4 iulie 2017, nu a dorit să discute despre sentinţă. La fel a procedat şi Octavian Iachimovschi, procurorul anticorupţie care a gestionat dosarul. „Din păcate, nu vă pot da niciun comentariu cu referire la decizie, având în vedere că procurorii nu sunt în drept să comenteze public deciziile CSJ”, a transmis procurorul.
