Analist american: România, un stat-țintă pentru Putin. Rusia încearcă să-i dezbine pe români

rusii contra romanilor, influenta rusiei in romania, putin despre romania

Rusia încearcă să dezbine societatea românească prin aparatul său de propagandă. E mesajul transmis la Digi24 de Peter Doran, preşedintele CEPA, singurul institut american de cercetare şi analiză care se ocupă de această parte a Europei. Într-un interviu pentru Jurnalul de Seară, analistul american, care e un fin cunoscător al regimului Putin, vorbeşte pe larg despre cum funcţionează politica haosului rusesc, cum ne afectează şi, mai ales, cum ne putem apăra de ea. Peter Doran nu e singurul expert străin care vede aceşti agenţi ai haosului rusesc inflitraţi în România. Un raport publicat anul trecut de Consiliul European pentru Relaţii Internaţionale avertiza că, din cauza instituţiilor slabe, România e un stat-ţintă în faţa războiului politic purtat de Rusia în Europa.

Alina Mărculescu Matiș, jurnalist Digi24: Peter Doran, aţi venit în România pentru a discuta despre redefinirea contextului de securitate din regiune. Aţi avut un mesaj foarte puternic pentru politicienii şi publicul român deopotrivă: aţi spus că libertatea şi suveranitatea României nu sunt garantate. Explicaţi-ne la ce v-aţi referit.

Peter Doran, preşedintele CEPA: Cred că e de la sine înţeles că, dacă nu învăţăm lecţiile din trecut şi nu le actualizăm contextului de azi, atunci avem mari probleme. Una dintre acele lecţii importante e că alianţele sunt importante pentru ţări precum România. Dată fiind actuala situaţie la nivel mondial, cred cu tărie că o alianţă puternică SUA-România e cea mai bună modalitate prin care putem asigura libertatea şi suveranitatea României, atât în prezent, cât şi în viitor.

Alina Mărculescu Matiș: Unul dintre principalii factori care au redefinit contextul de securitate în această regiune e, desigur, Rusia. Aţi scris recent un articol foarte interesant despre “strategia haosului a lui Vladimir Putin”. Subliniaţi aici că promovarea instabilităţii în alte state, pentru a asigura propria securitate, nu e nicidecum ceva nou. Întrebarea mea e ce face Vladimir Putin diferit atunci şi cu ce efect?

Peter Doran: Ce a făcut Vladimir Putin a fost să ia o strategie foarte veche, haosul, pe care a actualizat-o la secolul XXI. Una dintre problemele noastre în Vest e că pierdem prea mult timp uitându-ne la elemente punctuale ale strategiei lui Putin şi nu destul timp analizând strategia în ansamblul ei. Asta ne face prea reactivi, suntem mereu în defensivă şi ne e foarte greu să anticipăm următoarea mişcare a lui Putin. Cheia e să înţelegem mai bine ce vrea Putin, de fapt, să înţelegem strategia, pentru a ne putea apăra mai bine.

Alina Mărculescu Matiș: Vedeţi şi în România exemple ale strategiei ruse în acţiune.

Peter Doran: Vedem asta în forma unei propagande ruse finanţată de stat, care e îndreptată împotriva României, în mod special. Scopul e să exploateze punctele sensibile din societatea românească, să înăbuşe dezbaterea politică actuală din România, cu propagandă care spune lucruri ce-i fac pe cetăţeni să se îndoiască de importanţa faptului că NATO e aliat, că SUA sunt prieten. Astfel, ajungem de la o dezbatere care ar trebui să fie constructivă, la o dezbatere toxică, al cărei unic scop e să dezbine societatea românească.

Alina Mărculescu Matiș: Spuneţi că Occidentul a fost, mai degrabă, mereu în defensivă şi nu în ofensivă. Cum contracarăm, deci, această politică a haosului?

Peter Doran: Primul pas ar trebui să fie să înţelegem mai bine ce crede Rusia că face. Vladimir Putin şi oamenii din jurul lui cred că sunt într-o competiţie a marilor puteri, iar cine poate gestiona cel mai bine haosul câştigă. Mai mult, chiar încearcă să răspândească haos în regiunea noastră, în Occident. E metoda lor de a anula slăbiciunile lor şi punctele noastre forte. Pentru noi, secretul e să vedem ce face Putin şi să creştem costurile politice pentru felul în care foloseşte haosul ca strategie. Dacă putem elimina mediul permisiv care l-a încurajat de la început pe Vladimir Putin să folosească o asemenea strategie, putem să ne apărăm mai bine.

Alina Mărculescu Matiș: Susţineţi de asemenea că, deşi există anumite avantaje naturale pentru această strategie a Rusiei – mediul politic, de exemplu -, o astfel de tactică tinde, cel mai des, să ricoşeze. Cum se poate întâmpla aşa ceva acum? Credeţi că e posibil, în actualul context?

Peter Doran: Ce nu ştim e cât de mult s-a gândit conducerea rusă la consecinţele acţiunilor sale. De-a lungul istoriei, strategiile haosului au dovedit că pot fi eficiente, dar, după cum aţi observat corect, pot de asemenea să ricoşeze în mod spectaculos. Începem să vedem că Vestul răspunde haosului lui Vladimir Putin prin sancţiuni, prin expulzări ale spionilor plasaţi de Rusia printre noi. Sincer să fiu, sunt paşi necesari şi bineveniţi. Dacă putem creşte costurile pe care i le impunem Rusiei pentru haosul folosit împotriva noastră, putem începe să-i transmitem Kremlinului că e inacceptabil să se comporte aşa. Scopul final trebuie să fie să-l îndepărtăm pe Vladimir Putin de acest comportament autodistructiv şi să-l aducem înapoi în rândul ţărilor care ştiu că există reguli şi norme internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte.

Alina Mărculescu Matiș: Credeţi, însă, că Occidentul nu a făcut destul prin sancţiunile impuse Rusiei. Ştiu că susţineţi că trebuie să se meargă pe urmele banilor din jurul regimului Putin.

Peter Doran: Aşa este. După cum a început să demonstreze şi institutul meu pentru cercetare şi analiză, când ne uităm la Rusia, vedem două Rusii diferite: vedem Rusia imperială şi eforturile sale de a se extinde şi a redesena hărţi, cu ajutorul armelor şi mai vedem Rusia cleptocraţilor, Rusia celor implicaţi în devalizarea statului. Până acum, aceste Rusii au existat în paralel şi s-au susţinut reciproc. Când impunem sancţiuni puternice împotriva oligarhilor şi a celor care au furat bani de la poporul rus şi au ascuns aceşti bani în Occident, în momentul în care îi lovim cu sancţiuni, începem să adâncim prăpastia dintre Rusia imperială şi Rusia cleptocraţilor.

Alina Mărculescu Matiș: Ce credeţi că înseamnă pentru relaţiile cu Vestul noua reconfirmare a lui Vladimir Putin drept liderul Rusiei?

Peter Doran: Pentru Vladimir Putin, alegerile au fost partea cea mai simplă – mă refer la punerea în scenă atent regizată, cu tematică electorală, al cărei scop era să dea impresia că există alegeri legitime, în absenţa unei substanţe. Acum, vine partea grea pentru Vladimir Putin. Pentru el, a fost mult mai uşor să pună în scenă o piesă numită “alegeri”, decât îi va fi să continue să guverneze. Ce e important să reţinem cu privire la Rusia: cu fiecare zi, lună şi an care trec, Vladimir Putin e tot mai slab. Elementele puterii statale care sunt la dispoziţia lui se împuţinează. Din punctul lui de vedere, are o fereastră de timp limitată în care să rescrie regulile sistemului internaţional. Vestea proastă e că el crede că poate scăpa cu orice.

Alina Mărculescu Matiș: Să ne uităm la alte alegeri, care au anumite lucruri în comun cu cele din Rusia. Mă refer la alegerile din Ungaria. Viktor Orban a luat anumite tactici din “manualul” lui Vladimir Putin pentru protejarea regimului său politic: s-a asigurat că nu va avea contracandidaţi reali, s-a asigurat că presa e controlată.

Peter Doran: Cred că e important să ne amintim cum am ajuns în acest punct. E un motiv pentru care valorile euroatlantice sunt cele mai bune din orice altă comunitate. E un motiv pentru care toţi membrii alianţei transatlantice au fost de acord cu aceleaşi lucruri, aceleaşi reguli, idei, valori. Ce vrem să vedem e o recunoaştere a faptului că aceste valori nu sunt importante doar pentru idealuri măreţe şi sentimente înflăcărate. Valorile euroatlantice ne fac mai rezistenţi în faţa capturării statului de către Rusia. Ce e important să ne amintim e că echilibrul puterilor, statul de drept, separaţia puterilor, o presă liberă şi plină de vitalitate, toate aceste lucruri îngreunează încercările Rusiei de a ne influenţa societăţile, de a se inflitra în democraţiile noastre şi, în definitiv, să ne schimbe politicile din interior. Asta mi-aş dori să văd din partea tuturor aliaţilor: să admită că separaţia puterilor ne face mai puternici, pentru că ne face mai rezistenţi în faţa influenţei ruseşti, fie aici, în Europa, fie în lumea occidentală, în ansamblul său.

Alina Mărculescu Matiș: Dar nu se întâmplă asta în multe locuri din Europa, uneori inclusiv aici, în România. Pare să existe un curent tot mai puternic, conform căruia mai e o forţă externă cu care trebuie să ne luptăm, una care ne impune ce trebuie să facem. A dezamăgit, poate, UE în vreun fel această parte a statelor fost-comuniste? Pentru că un asemenea discurs e livrat cu foarte mare uşurinţă de politicieni din această regiune.

Peter Doran: Nu văd UE drept o dezamăgire, ci drept un succes răsunător, datorită căruia România e mai integrată în ordinea economică occidentală, în ordinea politică şi în cea de securitate. Statutul de membru UE al României a fost un succes răsunător. Şi mai important e că i-a dat României fundamentele pentru aceeaşi separaţie a puterilor care fac ca România să fie puternică în faţa influenţelor negative ale Rusiei. E ceva de care ne lovim şi noi, constant, în ţara noastră. Ar trebui, mai mult decât orice altceva, să unească Statele Unite şi România, pentru că avem un inamic comun, pentru că Rusia vrea să ne submineze democraţiile, să ne dezbine societăţile. Cel mai bun răspuns al nostru e să ne folosim de ce ne face puternici. E vorba despre echilibrul şi separaţia puterilor, datorită cărora democraţiile noastre prosperă.

Alina Mărculescu Matiș: Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a susţinut, recent, un discurs în Parlamentul European, în care a atras atenţia asupra acestor tendinţe iliberale din anumite părţi ale Uniunii Europene. Crede că România e împinsă în aceeaşi direcţie iliberală pe care au luat-o ţări precum Ungaria sau Polonia. Cunoaşteţi mediul politic din această ţară. Sunteţi de acord cu această descriere?

Peter Doran: Am extraordinar de multă încredere în capacitatea democraţiei româneşti nu doar de a supravieţui furtunilor actuale cu care se confruntă toate ţările din Occident, ci şi de a prospera. România va reuşi să facă asta doar dacă îşi respectă crezurile democratice şi se asigură că echilibrul puterilor e stabil, că presa liberă şi independentă are o voce şi că-şi aminteşte cine îi sunt prietenii şi că poziţia sa în Europa e mai puternică datorită poziţiei sale în interiorul NATO, iar această poziţie are la bază valori comune. Cred că dacă românii, indiferent din ce mediu vin, ţin minte acest lucru, nu pot da greş.

Alina Mărculescu Matiș: Să ne uităm acum la o altă regiune, unde avem de-a face cu o confruntare între Rusia şi Vest. Mă refer la Siria. Care credeţi că e obiectivul Rusiei în Siria? E reafirmarea drept o putere internaţională? Pentru că, dacă e aşa, Vladimir Putin pare să fi reuşit ce şi-a propus.

Peter Doran: Vladimir Putin a făcut o greşeală strategică extrem de mare în Siria. E important să ne amintim că Siria nu e războiul pe care Rusia e pregătită să-l poarte. Dacă Rusia e implicată în acest conflict, interesele sale nu au legătură cu Siria, ci sunt aici, în Europa. Aşa că mergând în Siria pentru a demonstra că Rusia e o mare putere, care-şi protejează prietenii, Vladimir Putin s-a bazat pe faptul că nu credea că Vestul îi va pune prea multe piedici. A făcut un calcul greşit. Vede acum că Vestul e hotărât să ţină piept acţiunilor sale din Siria. E prins în capcană, pentru că nu se poate mişca în nicio direcţie. S-a împotmolit. Sunt toate ingredientele unui dezastru pentru Rusia. Pericolul de aici e că marile conflicte pot apărea tocmai atunci când niciuna dintre părţi nu le vrea. E o altă lecţie a istoriei pe care ar trebui s-o ţinem minte. Sunt nişte vremuri foarte periculoase pentru sistemul internaţional şi tocmai din cauza acestui pericol, cred că toţi vom avea şi mai mare nevoie de prieteni. De aceea sunt azi în Bucureşti şi de aceea organizaţia mea continuă să promoveze o relaţie SUA-România mai puternică, pentru că, pe măsură ce aceste incertitudini şi pericole sunt tot mai numeroase, toate părţile vor avea nevoie de prieteni buni.

Sursa: Digi24.

Total
0
Shares
Total
0
Share