În fapt, prin decretul nr.25-IX din 27 ianuarie 2021 (vezi aici), președintele Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, ultima fiind autorizată să întocmească programul de activitate și lista Guvernului și să le prezinte Parlamentului spre examinare. Decretul a intrat în vigoare din data semnării.
În aceeași zi, Partidul Solidaritate și Acțiune a anunțat că nu susține candidatura propusă de Maia Sandu, fiind reiterată opțiunea privind declanșarea și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
”Fracţiunea PAS nu va vota nici un guvern înaintat în acest legislativ, fiindcă numai aşa se vor putea declanşa alegerile anticipate pe care le aşteaptă oamenii. Problema acestei ţări nu este un guvern, oricât de profesionist ar fi, problema acestei ţări este cel mai corupt Parlament din istoria ţării, care nu va lăsa ca acest guvern să funcţioneze”, a transmis conducerea formațiunii.
Pentru declanșarea și organizarea alegerilor parlamentare anticipate, PAS le-a propus celorlalte fracțiuni să lipsească de la ședința Parlamentului din ziua examinării Programului de guvernare ce urmează să fie propus de Natalia Gavrilița, candidata Maiei Sandu. Potrivit celor din PAS, lipsa cvorumului ar înseamna consumarea tentativei de solicitare a votului de încredere pentru numirea noului Cabinet de miniștri, iar pe această cale pot fi respinse cele două candidaturi pentru funcția de premier și se poate trece la dizolvarea Parlamentului.
În drept, conform art.98 din Constituția Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului. Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. În baza votului de încredere acordat de Parlament, preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.
Potrivit art.85 din Constituție, Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Astfel, Contituția prevede expres, că votul de încredere pentru investirea Guvernului poate fi cerut numai în ședință deliberativă, iar pentru acceptare sau respingere trebuie să existe o hotărârea pentru votul PRO sau o însemnare în procesul-verbal al ședinței deliberative pentru votul CONTRA.
La capitolul responsabilitatea Parlamentului pentru asigurarea cvorumului, este de menționat Decizia Curții Constituționale din 13 aprilie 2020 (vezi aici), precum și la celelalte decizii menționate în aceasta. Aceste documente irevocabile și executorii se referă la procedura de asumare a răspunderii Guvernului pentru adoptarea legilor fără votul parlamentarilor.
”Curtea notează că textul „în fața Parlamentului” de la articolul 106/1 alin. (1) din Constituție presupune prezentarea în mod obligatoriu a proiectului de lege în şedinţa plenară a Parlamentului. În jurisprudenţa sa, Curtea a constatat că depunerea la Secretariatul Parlamentului a hotărârii Guvernului privind angajarea răspunderii cu materialele anexate, fără prezentarea acestui act politic de angajare a răspunderii în şedinţa plenară, nu corespunde cerinţelor normelor constituţionale privind angajarea răspunderii „în faţa” Parlamentului (HCC nr. 25 din 29 octombrie 2019, § 62; HCC nr. 28 din 22 decembrie 2011, § 56)”, apreciază CC în decizia sa din 13 aprilie 2020.
Puse una peste alta articolele 98 alin.(3)-(4) și 106/1 alin. (1) din Constituție, constatăm o similitudine incontestabilă și obligatorie pentru toți actorii politici.
Astfel, demersul prin care Natalia Gavrilița va solicita votul de încredere al Parlamentului asupra Programului de activitate și a listei Guvernului nu se va considera respins în cazul dacă acesta va rămână doar la nivel de înregistrare la Secretariatul Parlamentului. Or, potrivit Constituției, Gavrilița este obligată să prezinte Programul de activitate și lista Guvenului în ședință deliberativă, cu cvorumul întrunit, după care parlamentarii se pot expune, prin vot, dacă acordă sau nu încredere noului Cabinet de miniștri. Rezultatele votului trebuie să fie consemnate în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței deliberative a Parlamentului, iar în lipsa acestui act nu pot fi constatate întrunirea condițiilor art.85 din Constituție și nu poate fi inițiată procedura de dizolvare a Legislativului.
Autor: Corneliu Gandrabur, licențiat în drept
