Social

Asociația Businessului European cere Guvernului să renunțe la impozitarea tichetelor de masă

Pinterest LinkedIn Tumblr

Asociația Businessului European (EBA Moldova) a adresat o scrisoare autorităților de la Chișinău cu solicitarea de a anula punere în aplicare a tratamentului fiscal aplicat tichetelor de masă, care prevede impozitarea tichetelor de masă în regim general, precum și majorarea taxei pentru poluarea mediului.

Mesajul EBA Moldova: 

I. Tichete de masă: 

Cadrul juridic care reglementează sistemul de tichete de masă se bazează pe câteva texte adoptate în toamna anului 2017.
Cele trei texte principale sunt următoarele:
– Legea nr. 166 cu privire la tichetele de masă, adoptată la 21/09/2017;
– Regulamentul cu privire la modul de operare a tichetelor de masă nr. 227 din 12/03/2018;
– Decizia nr. 584 din 21/04/2018 a Comisiei interdepartamentale pentru mașinile de casă și control.
Cinci operatori sunt implicați în prezent pe piața de tichete de masă, două companii multinaționale specializate în acest domeniu de activitate, Edenred și UP Moldova și trei bănci locale: Victoriabank, Moldova Agroindbank și, în cele din urmă, FinComBank.
Tichetele sunt nominale, atribuite numai personalului salariat și cu o valoare a unui tichet pe zi lucrătoare (pentru masă inclusă în programul zilnic de muncă). Acestea pot fi utilizate numai în țara în care au emise, cu o valabilitate de 6 luni. Nu sunt acceptate în toate restaurantele și magazinele, ci doar în rețeaua de acceptare a unui operator. Spre deosebire de un mijloc de plată tradițional, acestea nu acordă dreptul la returnarea banilor
Până în prezent, valoarea nominală totală a tichetelor de masă emise de la lansare este estimată la 126 milioane MDL. Cu o valoare medie a tichetului de masă de 38 de lei – posibilitatea angajatorului de a acorda un tichet de masă în valoare de 35-45 MDL – numărul total de tichete care au fost distribuite angajaților moldoveni este estimat la aproximativ 3,5 milioane. Până la momentul actual, aproximativ 55 000 de persoane beneficiază de tichete de masă în fiecare lună. Astfel, aproape 100 000 de persoane (cel puțin 3 persoane dintr-o familie) beneficiază astăzi, direct sau indirect, de acest avantaj social.

În cele din urmă, peste 1 300 de comercianți (supermarketuri, restaurante) acceptă tichetul de masă în toată țara, în principal în zonele urbane, iar aproximativ 800 de companii oferă acest avantaj angajaților lor.
Beneficiile sistemului de tichete de masă
⦁ Acordarea tichetelor de masă este un instrument efectiv de politică socială și motivare pus la dispoziția angajatorilor onești, având ca scop final îmbunătățirea condițiilor de lucru în Republica Moldova. Totodată acest instrument este unul facultativ și tot mai des folosit în cadrul companiilor locale mici și mari, inclusiv a celor cu capital străin care au investit în domeniile nedezvoltate până acum în Republica Moldova. Reiterăm că doar sectorul de automotive actualmente numără aprox 19 000 angajati, iar sectorul de textile/confecții/producere încălțăminte aprox 30 000 angajați, în mare parte angajatorii au decis să suporte cheltuieli suplimentare ce țin de acordarea tichetelor de masă pentru a atrage forța de muncă calificată.
Reiterăm ca beneficiarii tichetelor de masa se află preponderent la țară și în mare parte sunt oameni din paturi sociale vulnerabile care folosesc aceste tichete pentru a cumpăra produse alimentare pentru familie.
⦁ Chiar și în prezent, datele statistice înregistrate în Republica Moldova indică o creștere a comerțului în valoare de aproximativ 25%. Influența tichetelor de masă asupra acestei creșteri este confirmată de principalele rețele de restaurante și magazine care au adoptat acest sistem. Angajații care beneficiază de acest instrument de politică socială sunt obligați să utilizeze tichetele de masă doar la unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat contract de prestare a serviciilor cu operatorul. Concomitent această prevedere stimulează atât dezvoltarea domeniului, prin sporirea numărului a locurilor de muncă în distribuție, cât și trecerea plăților respective «în alb», adică plățile au devenit oficiale și impozitate în special în zonele rurale.
Conform datelor statistice colectate de la două bănci pentru perioada 01.09.2017-01.09.2018 comparativ cu 01.09.2018-01.07.2019:
⦁ numărul de puncte comerciale acceptante tichetelor de masă a crescut la 1046 în perioda 01.09.2018-01.07.2019, dintre care 560 în Chișinău și 486 în alte raioane ale Republicii Moldova. Astfel, înregistrând o majorare cu aprox. 25-30% comparativ cu perioada 01.09.2017-01.09.2018,
⦁ plățile fără numerar cu cardurile băncii s-au majorat cu 30-40% pe tot teritoriul Republicii Moldova,
⦁ lansarea proiectului Tichete de masă a permis să atragă 142 proiecte noi (care au venit la banca datorită acestui proiect), dintre care 9 500 clienți posesorii cardurilor noi în decurs de 9-11 luni, care la rândul său a dat posibilitate dezvoltării plăților fără numerar în regiunile țării, ridicând educația financiară în Moldova și făcând transparente plățile prin tichete de masă,

Efectele impozitării beneficiilor tichetelor de masă
⦁ Punerea în aplicare conceptului de impozitare a tichetelor de masă va majora cheltuielile companiilor cu cel puțin 22,5%, ce în condiții economice reale va produce un efect negativ asupra competitivității companiilor pe lungă durată. În schimb o astfel de schimbare va genera pierderi enorme operatorilor emitenți de tichete, comercianților care au investit în dezvoltări de soluții și conformare la cerințele tehnice impuse de autorități. Ceea ce la rândul său înseamnă profit și impozit pe profit ratat, plus o creștere semnificativă de TVA (peste 2 mln lei) de recuperat de la buget din cauza lipsei unei perspective de a-l deduce din TVA din venituri din vânzări. Cel mai mare impact vine din mesajul negativ puternic care va fi transmis investitorilor locali și internaționali în legătură cu anularea bruscă a unor reguli de joc, fără consultarea factorilor interesați, schimbări care inevitabil vor genera pierderi semnificative emitenților și comercianților.
⦁ În cazul dezicerii unor companii de la tichetele de masă în legătura cu creșterea cheltuielilor ce țin de impozitare va avea loc stagnarea dezvoltării reţelei de terminale POS și tranzacţiilor Retail prin aceste terminale și ca rezultat micșorarea plaților TVA de la comercianți la buget,
⦁ Concomitent va fi provocat regresul plăților fără numerar, care aveau loc datorită achitărilor cu tichete, în primul rând în regiunile țării și transformarea acestor plăți în numerar care nu pot fi controlate,
⦁ Aplicând tratamentul de impozitarea tichetelor de masă în regim general, angajatorul care acordă acest beneficiu va fi obligat să rețină cca 22,5 % din suma tichetului ce va provoca indignarea angajaților, astfel reducându-se sensul tichetelor de masă.
⦁ Odata cu fiscalizarea instrumentului de tichete de masă – va dispărea sistemul în sine, deoarece acesta nu va mai fi atractiv pentru angajator. În rezultat, exista probabilitatea achitării unor plăți „la negru” care vor acoperi costurile prânzurilor.
⦁ După consultarea companiilor membre la acest subiect, am dori să ne exprimăm certitudinea că impozitarea tichetelor de masă, în condițiile în care alternativa cu alocațiile pentru hrană se va bucura în continuare de un regim scutit de impozitare, va avea ca efect trecerea angajatorilor la alocații pentru hrana angajaților sau renunțarea la beneficii pentru hrana salariaților și ca rezultat încasările la bugetul de stat de asigurări medicale și sociale nu se vor majora deloc.

II. Taxa pentru poluarea mediului

Efectele urmare a majorării taxei pentru poluarea mediului
În contextul majorării plății pentru poluarea mediului și anume propusă majorare cu 50% pentru plastic, menționăm:
⦁ această acțiune vine să reconfirme faptul, că odată aplicată, taxa nu este folosită de către stat pentru a susține proiectele ecologice și de îmbunătățire a managementului deșeurilor, așa cum este logic și cum ne așteptăm să fie. Majorarea acesteia cu scopul de a acoperi un deficit bugetar este o dovadă a administrării incorecte a banilor acumulați din taxe și a lipsei de voință (sau dorință) politică de a susține eforturile de creare și implementare a sistemelor colective de management al deșeurilor prevăzut de Legea cu privire la deșeuri.
⦁ taxă administrată similar cu plata stabilită de Legea 1540/1998 nu există în țările UE. În conformitate cu principiul european „poluatorul plătește” însă, plățile se transferă către organizațiile colective private (cele mai multe țări UE) sau organizații gestionate de stat (ex. Danemarca). Oricum, eventualele taxe sau contribuții sunt destinate dezvoltării și exploatării sistemelor de colectare a deșeurilor, ca parte a unui sistem de Responsabilitate extinsă a Producătorului, prevăzut în Legea 1540 și 209, dar care în mod practic nu funcționează.
⦁ Ratele aplicate taxei pentru ambalaj se vor răsfrânge în mod absolut inechitabil asupra produselor alimentare, ponderea taxei în prețul final fiind foarte semnificativă. Consecințele acestei abordări se vor manifesta prin majorarea exagerată a prețurilor la cele mai solicitate produse alimentare, inclusiv cele cu semnificație socială deosebită. Majorarea încasărilor la bugetul de stat pe seama creșterii prețurilor mărfurilor de consum larg nu este un lucru dorit nici de consumători și nici comercianți. De altfel, majorarea prețurilor poate cauza reducerea consumului final și respectiv, micșorarea încăsărilor din alte impozite mai importante ca și contribuție la bugetul de stat, de exemplu, TVA.

În contextul celor expuse mai sus, ne exprimăm încrederea în faptul că Ministerul Finantelor si membrii Guvernului vor analiza multidimensional alternativa cu impozitarea tichetelor de masă și modificarea taxei pentru poluarea mediului și vor deveni în sprijinul menținerii regimului actual fiind cea mai potrivită soluție pentru toate părțile interesate.

loading...

Comments are closed.