Alte știri

Astăzi se împlinesc 10 ani de la moartea poetului Grigore Vieru

Pinterest LinkedIn Tumblr

Astăzi se împlinesc 10 ani de la trecerea în eternitate a lui Grigore Vieru, unul dintre cei mai iubiţi poeţi români.

Numit de critici un ”Eminescu al Basarabiei” la sfârşitul anilor ’80, Grigore Vieru a fost unul dintre figurile de bază care au inspirat mişcarea de eliberare naţională a basarabenilor. Din 1988 poetul a fost în prim-planul luptei politice pentru identitatea naţională a românilor basarabeni şi a pledat pentru reunificarea Basarabiei cu România.

Grigore Vieru s-a născut în anul 1935, în satul Pererâta, raionul Briceni. A debutat în 1957, pe când era student la Chişinău, cu o plachetă de versuri pentru copii. În 1968, are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice „Numele tău”, prefaţat de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Trei poeme din volum sunt intitulate „Tudor Arghezi”, „Lucian Blaga”, „Brâncuşi”, iar alte două sunt dedicate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1969, publică „Duminica cuvintelor”, la Editura Lumina, cu ilustrații de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preșcolari. Un an mai târziu, Editura Lumina publică „Abecedarul”, semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câțiva ani pentru apariția lui, luptă în care s-au angajat şi învățătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naționalistă de către autorități. Tot în 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii „Trei iezi”. La doar câteva zile după apariție, în urma unui denunț, volumul este retras din librării pentru poemul „Curcubeul”, în care s-a găsit „ascuns” tricolorul.

La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a basarabenilor. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, la care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.

În 1982, este lansat filmul muzical pentru copii „Maria Mirabela”, al regizorului Ion Popescu Gopo, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii – „Diploma de Onoare Andersen”.

În 1989, Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace.

În 1996, Grigore Vieru este decorat cu Ordinul Republicii. În 1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic „Acum şi în veac”, iar trei ani mai târziu Vieru este decorat cu Medalia guvernamentală a României „Eminescu” – 150 de ani de la naştere.

Post-mortem, Grigore Vieru a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, iar câteva şcoli din R. Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi poartă numele lui Grigore Vieru.

Anul 2015 a fost consacrat memoriei marelui poet.

El s-a stins din viață la 18 ianuarie 2009, în urma unui tragic accident rutier  produs cu două zile înainte.

Ziua în care a fost înmormântat, 20 ianuarie, a fost declarată zi de doliu național. Poetul avea 73 de ani şi a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

loading...

Comments are closed.