Avocații Poporului subscriu apelului Administrației Naționale a Penitenciarelor în adresa Ministerului Justiției privind aplicarea măsurilor preventive şi a pedepselor neprivative de libertate, în scopul reducerii populației penitenciare.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) s-a adresat Ministerului Justiției cu un apel în acest sens, „având în vedere vulnerabilitatea mediului penitenciar, precum şi necesitatea depopulării instituțiilor penitenciare” în contextul crizei sanitare, se spune în răspunsul directorul interimar al ANP la solicitarea Avocatului Poporului a informației cu privire la situația epidemiologică din sistemul penitenciar.
Oficialul ANP amintește de recomandările Oficiul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), OMS, Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS) şi OHCHR privind măsurile de combatere a răspândirii COVID-19 în penitenciare şi în alte spații închise, precum și despre atenționarea experților internaționali că suprapopularea instituțiilor de detenție constituie un obstacol insurmontabil pentru prevenirea, controlul sau reacția la COVID-19.
În mesajul expediat Avocatului Poporului se mai spune că „s-a constatat necesitatea unei politici penale pentru a reduce populația penitenciară prin diverse mijloace, inclusiv eliberarea temporară sau anticipată din detenție, amnistia, grațierea, detenția la domiciliu, comutarea pedepselor, suspendarea urmării penale, amânarea executării pedepselor, etc. Respectiv, în vederea alinierii sistemului administrației penitenciare la standardele internaționale, a fost inițiată procedura de elaborare a proiectului de lege privind amnistia în scopul depopulării instituțiilor penitenciare în contextul infecției COVID-19”.
Avocații Poporului susțin inițiativa ANP cu privire la reducerea supraaglomerării, pentru diminuarea riscului de răspândire a infecției Covid-19 în penitenciare, mai ales că de la începutul crizei epidemiologice în Republica Moldova, Ombudsmanii au avansat mai multe demersuri în care au propus aplicarea unor măsuri similare, făcând trimitere la aceleași recomandări ale instituțiilor internaționale.
Pe data de pe 19 martie curent, Avocatul Poporului în comun cu organizații ale societății civile, a remis un Apel cu solicitarea implementării de măsuri suplimentare pentru prevenirea propagării virusului COVID-19 în instituțiile penitenciare[1], în care s-a semnalat despre pericolul real de răspândire a epidemiei în spațiile din penitenciare.
Pe data de 23 martie curent, Avocatul Poporului a solicitat președintelui Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale să întreprindă măsuri suplimentare de protecție a angajaților din sistemul penitenciar și a deținuților în contextul infecției COVID-19. Într-un demers2 expediat pe numele prim- ministrului și președintelui Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale, Ion Chicu, Avocatul Poporului a atenționat despre riscul ca instituțiile penitenciare să nu poată preveni răspândirea maladiei, iar cele civile să nu poată asigura tratamentul persoanelor infectate.
În demersurile expediate pe 25 martie 2020, pe numele procurorului general, Alexandr Stoianoglo, și președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Luiza Gafton, Avocatul Poporului a solicitat aplicarea în perioada stării de urgență a unor măsuri alternative detenției pentru categoriile de infracțiuni mai puțin grave, în care sunt vizate persoane cu vârsta de peste 50 ani și cu boli cronice (plasarea la domiciliu, monitorizare electronică etc.), pentru asigurarea dreptului la viață și sănătate al persoanelor. În acest scop s-a avansat ideea reevaluării situației persoanelor aflate sub anchetă din cadrul izolatoarelor de urmărire penală.
În demersul expediat Ministerului Justiției pe 8 aprilie curent, Avocații Poporului au recomandat autorităților întreprinderea măsurilor de urgență pentru eliberarea din detenție a unor categorii de deținuți, inclusiv minori, prin aplicarea celor mai potrivite soluții oferite de legislația în vigoare.
Ombudsmanii au amintit despre posibilitatea aplicării unor instrumente prin acte speciale, care au ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei (amnistia); liberarea totală sau parțială de pedeapsa stabilită sau comutarea pedepsei stabilite (grațierea).
Ministerul Justiției a considerat însă inoportună promovarea amnistiei sau grațierii pentru eliberarea unor persoane din detenție pentru reducerea riscului de răspândire a COVID-19 în instituțiile penitenciare. În răspunsul parvenit pe 15 iunie curent de la Ministerul Justiției se spunea că în perioada epidemiei „au fost întreprinse măsurile de rigoare pentru a minimaliza contactul cu exteriorul în scopul prevenirii răspândirii infecției în instituțiile penitenciare, dar și pentru a garanta exercitarea drepturilor de către persoanele aflate în detenție”.
Într-o altă intervenție, pe 15 mai, Avocații Poporului și membrii Consiliului pentru prevenirea torturii au salutat și susținut demersul societății civile[1] cu privire la prelungirea măsurilor de prevenire a virusului COVID-19 în sistemul penitenciar după ridicarea stării de urgență.
În condițiile în care situația epidemiologică din țară rămâne a fi una dificilă, Avocații Poporului continuă să pledeze pentru luarea de către autoritățile competente a unor acțiuni ferme și de neîntârziat pentru diminuarea riscului de răspândire a COVID-19 în locurile de detenție și le încurajează pe această cale să adopte în regim de urgență politici penale pentru a reduce populația penitenciară prin diverse mijloace.
