Bugetul de stat pentru anul 2024, aprobat de Guvernul investit de Maia Sandu, este un buget al unei dezvoltări economice moderate, auster, cu un deficit peste norma admisibilă, cu potențial modest de asigurare a evoluției sustenabile în Republica Moldova. În mod practic, pentru cetățeni, aceasta înseamnă mai puține cheltuieli pentru educație, sănătate, protecție socială, dezvoltarea infrastructurii și asigurarea ordinii publice, susține Fundația Soros.
“Începem anul cu o sinteză a Bugetului 2024. Colega noastră, Ina Crețu, Ofițer de programe și Analistă de politici în domeniul Economiei, spune că bugetul anului care a început este auster, cu deficit mare, reduceri de cheltuieli pentru infrastructură, dar cu majorări de salarii pentru profesori și programe de susținere a businessului.
Legea bugetului de stat pentru anul 2024 (nr.418) a fost votată de Parlament în lectură finală în ședința din 22 decembrie 2023. Guvernul nu a respectat întocmai calendarul bugetar-fiscal, spre deosebire de votarea Politicii fiscale și vamale pentru anul 2024, care a fost adoptată de Parlament în termenul cuvenit, în iulie 2023. Proiectul legii bugetului de stat a fost prezentat Cancelariei de Stat în luna noiembrie, aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 1 decembrie 2023, nu a fost consultat public în format lărgit, dar transmis Parlamentului, care a avut prea puțin timp pentru a-l examina în comisii parlamentare, dar l-au adoptat până la sfârșitul anului 2023.
Conform declarațiilor prim-ministrului Recean, bugetul de stat pentru anul 2024, „Investim pentru copii”, este orientat spre susținerea domeniului social și cel al educației. Legea prevede creșterea indemnizației la nașterea copilului până la 20 mii de lei, majorarea salariilor cadrelor didactice cu 15%, dublarea burselor studenților de la facultățile cu profil pedagogic și majorarea alocărilor pentru programul „Protecția familiei și copilului”. Este de menționat, că, în general, în bugetul de stat pentru 2024 cheltuielile pentru Învățământ și Protecție socială au fost reduse, dar majorarea alocărilor sus-menționate a fost posibilă din contul diminuării altor tipuri de cheltuieli publice, de exemplu de infrastructură de apă și canalizare.
Guvernul a planificat venituri de 66,6 miliarde de lei, iar cheltuielile – de 82,2 miliarde de lei. Deficitul bugetului de stat va fi în limita de aproximativ 15,6 miliarde de lei sau 4,6% din PIB, în timp ce norma internațională este de 2,5% din PIB.
Din trăsăturile pozitive ale Legii bugetului de stat pentru anul 2024 evidențiem:
– planificarea cheltuielilor pentru implementarea reformei sistemului de asistență socială „RESTART” în valoare de 1,23 miliarde de lei, precum și acordarea compensațiilor în formă de ajutor financiar în factură pentru resurse energetice și plăți monetare pentru unele categorii de persoane vulnerabile (APRA) în valoare totală de 1,477 miliarde de lei.
– promovarea în continuare a politicilor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru care a alocat 197,3 milioane de lei pentru finanțarea unui șir de programe: Fondul de garantare a creditelor pentru IMM-uri, fondul FACEM, programele ODA, programul privind subvenționarea locurilor de muncă.
– pentru subvenționarea sectorului agricol și dezvoltarea rurală în bugetul pentru anul 2024 sunt prevăzute alocații în mărime de 1,6 miliarde de lei, pentru Fondul rutier – 2,5 miliarde de lei, pentru eficiență energetică – 322,1 milioane de lei, Fondul național de dezvoltare regională și locală – 601,5 milioane de lei, dar și 175,0 milioane de lei pentru implementarea politicilor în domeniul protecției mediului înconjurător. Pentru anul 2024 alocările pentru unele fonduri au fost reduse, comparativ cu cele în Bugetul 2023: De exemplu, Fondul național de dezvoltare regională și locală – 1,42 miliarde de lei (minus 818,5 de milioane de lei) și Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural – 1,7 miliarde de lei (minus 100 de milioane de lei).
– reducerea deficitului bugetar de la 18,5 miliarde de lei la 15,6 miliarde de lei (de la 5,9% la 4,6% din PIB). Guvernul planifică să finanțeze deficitul bugetului de stat prin acțiuni și alte forme de participare în capitalul în interiorul țării (procurarea cotei părți în capitalul social al SRL „Arena Națională” și pentru capitalizarea ÎS „Calea Ferată din Moldova”), mijloace din vânzarea proprietății publice de stat, mijloace din vânzarea activelor celor 3 bănci aflate în procedura de lichidare, împrumuturi recreditate instituțiilor nefinanciare și financiare, intrări de împrumuturi externe pentru susținerea bugetului și implementarea proiectelor finanțate din surse externe.
Din aspectele negative ale Legii bugetului de stat pentru anul 2024 vom puncta:
– creșterea planificată a veniturilor bugetului de stat cu doar 1,3% (855,3 milioane de lei) față de veniturile aprobate pentru anul 2023, ceea ce, în mod practic, ne spune că acest indicator va stagna. Majorarea veniturilor va fi susținută de impactul unor măsuri ale politicii fiscale și creșterea încasărilor din impozite și taxe.
– estimările de granturi în veniturile bugetului de stat s-au diminuat semnificativ și vor constitui doar 3,6% (2,4 miliarde de lei) din veniturile totale. Astfel, pentru anul 2024 prognoza volumului intrărilor din granturi externe pentru susținerea bugetului și finanțarea proiectelor din surse externe se estimează la un nivel minim din ultimii ani. Este una din consecințele tranzitării țării noastre din grupul țărilor cu venituri joase în cel al țărilor cu venituri medii, ceea ce presupune micșorarea volumului granturilor și atragerea mai multor credite externe în țară.
– diminuarea cheltuielilor bugetului de stat cu 2,2% sau circa 1,9 miliarde de lei (!) comparativ cu cheltuielile aprobate pentru anul 2023, ceea ce reflectă tendința de reducere a cheltuielilor publice în mai multe domenii și va duce la stagnarea dezvoltării unor domenii social-importante din țară, inclusiv infrastructură și cel social.
– Cheltuielile bugetului vor fi reduse cel mai semnificativ în domeniul „Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale” – 924,3 milioane de lei sau 43,6% din descreșterea totală. Cea mai mare reducere a cheltuielilor este planificată pentru Fondul național de dezvoltare regională și locală în valoare de 818,5 milioane de lei, ceea ce va afecta, cu siguranță, implementarea proiectelor de infrastructură în localitățile țării, în special din mediul rural, inclusiv în contextul următoarelor ediții ale Programului „Satul European”.
– au fost reduse semnificativ cheltuielile planificate pentru Învățământ – 524,3 milioane de lei (din cauza economiilor în acest domeniu identificate de Ministerul Educației și Cercetării, excluderea cheltuielilor de o singură dată); Protecție socială – 537,4 milioane de lei (din cauza diminuării Fondului de reducere a vulnerabilității energetice, reducerea transferurilor cu destinație specială către bugetele locale în contextul reformei RESTART); Ordine publică și securitate națională – 248,1 milioane de lei (din cauza reducerii cheltuielilor pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe, diminuarea proiectelor de investiții capitale, excluderea cheltuielilor destinate achitării plății unice cu caracter excepțional pentru angajații MAI în contextul crizei refugiaților).
– cheltuielile capitale însumează 6,8 miliarde de lei ce este cu 195,6 milioane de lei mai puțin față de anul 2023. Ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor bugetului de stat constituie 8,3% sau circa 2%, raportate la PIB. Totodată, cheltuielile pentru investiții capitale se vor diminua cu 41,6 milioane de lei sau cu 2% față de anul 2023. Reducerea a acestui tip de cheltuieli ce afectează dezvoltarea infrastructurii în țară.
– pe parcursul anului 2024 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în sumă de 14,7 miliarde de lei (781,6 milioane de USD) și rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 10,7 miliarde de lei (568,9 milioane de USD). Deci, real vor fi utilizate în economia națională împrumuturi externe în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei.
În concluzie, bugetul de stat pentru anul 2024 este un buget al unei dezvoltări economice moderate, auster, cu un deficit peste norma admisibilă, cu potențial modest de asigurare a evoluției sustenabile în Republica Moldova. În mod practic, pentru cetățeni, aceasta înseamnă mai puține cheltuieli pentru educație, sănătate, protecție socială, dezvoltarea infrastructurii și asigurarea ordinii publice.
Reieșind din afirmațiile lui Dumitru Alaiba, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, și estimările experților Centrului de cercetări economice și de afaceri (CEBR) din Marea Britanie, pentru o dezvoltare durabilă țara noastră are nevoie de o creștere economică anuală de cel puțin 10% și, dacă vor fi asigurate aceste ritmuri de creștere, atunci Ministerul Finanțelor va putea planifica bugetul de stat ținând cont de indicatori macroeconomici mai optimiști și realizarea obiectivelor legate de reducerea sărăciei, crearea locurilor de muncă, atragerea investițiilor, protecția socială sporită, stabilite în Strategia Națională de Dezvoltare <
