Fenomenul marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Echinocțiul de primăvară reprezintă, de asemenea, data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu cele de întuneric, scrie Realitatea.md
Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.
Ce este primăvara astronomică?
Calendarul astronomic determină anotimpurile în funcție de înclinarea de 23,5 grade a axei de rotație a Pământului în raport cu orbita sa în jurul Soarelui.
Primăvara astronomică depinde de data echinocțiului de primăvară, cunoscut și sub numele de echinocțiul vernal, care variază de la un an la altul.
Echinocțiul de primăvară este format din patru zile – două echinocții și două solstiții – pe parcursul anului, care marchează începutul unui nou anotimp. Pentru emisfera nordică, echinocțiul de primăvară este momentul în care se încheie iarna și începe primăvara.
Trecerea la ora de vară 2024
Trecem la ora de vară pe data de 31 martie 2024, când ceasurile sunt date înainte cu o oră. Ultima duminică din luna martie va fi astfel cea mai scurtă zi din an, cu doar 23 de ore.
Trecerea la ora de vară 2024 are loc la câteva zile după echinocțiul de primăvară, marcat la 20 martie 2024, când ziua este egală cu noaptea. Din acest moment, ziua începe „să crească” și noaptea să scadă (durata de lumină naturală pe parcursul unei zile) până la solstițul de vară din 20 iunie 2024.
