Social

Ce NU ai voie să faci sub nicio formă în Postul Crăciunului

Pinterest LinkedIn Tumblr

Postul Crăciunului ne aminteşte de postul patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceştia au postit în vederea venirii lui Mesia.

Creștinii vor ţine de astăzi, timp de 40 de zile, Postul Crăciunului. În tot acest timp, creștinii nu consumă carne sau alte produse de origine animală, iar miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin.Acest post are mai multe dezlegări la pește, ulei și vin decât cel mai aspru post, cel al Paștelui. Vechile credinţe populare spun că trebuie să respectăm o serie de obiceiuri în această perioadă, ca să ne meargă bine.

Iată câteva lucruri pe care orice creştin trebuie să le ştie despre această perioadă:

Nu postim pentru a fi văzuţi sau lăudaţi de oameni, ci postim ca să ne apropiem mai mult de Dumnezeu.

Postim pentru că Îl iubim pe Dumnezeu mai mult decât darurile Lui materiale pe care le consumăm.

Iertarea este începutul bun al perioadei de post. Nimeni nu poate intra în post, ca luptă duhovnicească pentru curățirea de păcate și de luminare a sufletului, fără iertare.

Postul susţine rugăciunea omului credincios care consideră legătura sa cu Dumnezeu ca fiind centrul, lumina şi hrana sufletului său.

Postul adevărat nu este numai abținere de la bucate de origine animală, ci și înfrânare de la orice lăcomie materială și poftă de stăpânire egoistă asupra altora, înfrânare de la orice gând, cuvânt sau fapte care diminuează iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele.

Dacă este însoţit de fapte plăcute lui Dumnezeu, postul face din omul postitor lumină între oameni şi vas ales al slavei lui Dumnezeu.

Postul este nu numai material, ci și spiritual, adică postul ochilor, al gurii, al inimii.
Postul este o stare spirituală de jertfă sau ofrandă a celui care postește, stare cultivată în mod liber și după puterea fiecăruia.

De Postul Crăciunului se leagă mai multe tradiții și superstiții:

– Postul Crăciunului este prilej de magie pentru fetele nemăritate, care încă nu şi-au găsit ursitul. Acestea trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.

– O altă superstiţie spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se aşează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.

– Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

– În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.

– Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

 Când se sărbătoreşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se spune că „se deschide cerul, vorbesc vitele, le aud cei neprihăniţi”. Dacă în această zi este senin, soare, se spune că vara va fi secetoasă, iar dacă ninge, iarna va fi grea. Se dă de pomană pentru cei înnecaţi şi cei care au murit fără lumină şi se arde câte o lumânare şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi deoarece „încep să lucreze fermecătoarele”.

– În ajunul Sfântului Andrei sau „Noaptea strigoilor” se ung uşile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor şi se apără vitele cu mac şi sare, nu se mătură de teama lupilor şi se fac „vrăji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste”. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin iarna va fi călduroasă iar dacă sunt nori, zăpadă sau ploaie zăpezile vor fi mari.

– De Sfântul Andrei, se mănâncă bucate cu usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă, fetele fac vrăji de dragoste, se fac vrăji de întors pentru obiectele furate, pierdute, se pune o grenguţă de măr în apă iar dacă aceasta înfloreşte de Sfântul Vasile anul viitor va fi roditor.

– De Sfânta Varvara, nu se lucrează în mină, nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune, femeile nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi să nu se îmbolnăvească copiii, nu se mănâncă porumb copt, fasole şi dovleac ca să nu se facă bube, copiilor li se fac cruci pe frunte şi mâini cu miere şi dovleac să-i apere de vărsat, se fac azime cu miere care se dau de pomană, se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă şi se spune că, dacă înfloresc până la Florii, va fi an mănos.

– De Sfântul Nicolae, considerat protector al copiilor, femeilor şi corăbierilor, apărător de rele şi făcător de minuni, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă. Copiii primesc încălţări de iarnă iar în satele Mărginimii Sibiului se formează Ceata Junilor care îşi caută gazdă şi începe repetarea colinzilor pentru Crăciun.

Postul Crăciunului a început astăzi, 28 noiembrie, şi va dura până în data de 6 ianuarie.

 

Comentați știrea

loading...

Comments are closed.