Politică

Ce scrie Wikipedia despre Renato Usatîi: Numele lui a fost legat de mai multe crime și scandaluri

Pinterest LinkedIn Tumblr

Renato Usatîi (n. 4 noiembrie 1978, Fălești) este un om de afaceri, milionar în euro, filantrop și politician – lider al opoziției populiste de stânga din Republica Moldova, care în prezent exercită funcția de primar al municipiului Bălți, în cel de-al doilea mandat al său pe acest post, scrie Wikipedia despre liderul politic al PN, președinte al Blocului electoral “Renato Usatîi”.

Numele lui Renato Usatîi a fost legat de mai multe crime și scandaluri, dar și de atacul raider asupra băncii moldovenești „Universalbank”.[30][31] În noiembrie 2014, postul de televiziune Antena 1 a realizat un interviu video cu bancherul rus Gherman Gorbunțov⁠(en), în care acesta mărturisește că la comanda lui Usatîi, asupra persoanei sale s-a comis o tentativă de omor, în el fiind trase opt gloanțe.[32] Usatîi a negat orice legătură cu tentativa de asasinare asupra lui Gorbunțov și susține că, din contra, ar fi colaborat cu poliția pentru arestarea lui Gorbunțov, care, la rândul său ar fi fost dat în căutare de poliția din Republica Moldova.[33]

Pe parcursul anului 2014 Renato Usatîi a făcut o serie de declarații controversate. Printre altele, el a afirmat că dacă va ajunge la putere va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera dintre România și Republica Moldova.[34] Tot el a declarat „Voi închide Ambasada SUA și voi face în loc un club de karaoke, dacă aceștia nu se vor purta cum trebuie. Și așa va păți orice ambasadă, dacă se va implica în treburile noastre”,[35] iar dintr-un comunicat al Ziarului de Gardă rezultă că Usatîi i-ar fi amenințat telefonic, făcând unele insinuări referitoare la securitatea vieții unui angajat al ZdG, dar și, ar fi afirmat că va face din ziarul Timpul – «gorodskaia golubeatnea» (n.n.: în rusă ~ hulubărie orășenească) și din Ziarul de Gardă – «restaurant „La plăcinte”».[36][37]

Pe 28 noiembrie 2014, RISE Project a publicat un film documentar de investigație jurnalistică care-l prezintă pe Renato Usatîi drept protagonist în implicarea în tentativa de omor asupra omului de afaceri rus Gherman Gorbunțov și altele, demonstrând că urmele acestora pornesc de la Moscova și în Republica Moldova.[38][39][40][41] Filmul are 44 de minute; investigația a durat doi ani și jumătate, pe parcursul cărora RISE a folosit mai multe tehnici jurnalistice, inclusiv incognito și înregistrări audio-video.[42] Usatîi a declarat ulterior pe seama acestui film că a participat la filmări întrucât mergea vorba de un film artistic, ci nu de o investigație jurnalistică. El a declarat că: „Tot ce apare în film face parte din scenariu care l-am discutat înainte”.[43]

La începutul anului 2015, Renato Usatîi a fost acționat în judecată de formația rock rusească Zveri și solistul trupei, Roman Bilîk, care au pretins că li s-ar fi încălcat drepturile de autorși au cerut în instanță despăgubiri în valoare de 2 milioane de lei, pe motiv că Usatîi a interpretat fără acordul lor, în cadrul mai multor concerte electorale piesa „Районы, кварталы” („Raionî, kvartalî”). Reclamanții au mai cerut ca Usatîi să fie obligat să șteargă toate clipurile video publicate în care apare interpretând piesa.[44]

După ce pe 15 octombrie 2015 Vlad Filat a fost pus în arest preventiv, Renato Usatîi a publicat pe Internet o serie de înregistrări ale convorbirilor telefonice dintre Vlad Filat și Ilan Shor, iar după aceasta a plecat la Moscova. La reîntoarcerea sa, pe 23 octombrie, el a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinăupentru 72 de ore, fiindu-i intentat un dosar penal pentru violarea dreptului la secretul corespondenței, caz în care riscă până la trei ani de închisoare.[45][46][47] Pe 25 octombrie el a fost eliberat din arest, fiind cercetat în continuare în stare de libertate.[48]

Des­pre rela­ți­ile lui Usa­tîi cu lumea cri­mi­nală s-au scris mai multe arti­cole de presă. S-a speculat că acesta ar fi susți­nut și în prezent, inclu­siv finan­ciar, de oameni din acest mediu. În iulie 2013, Usa­tîi a pos­tat pe con­tul său de face­book o foto­gra­fie în care apare ală­turi de „hoțul în lege” Gri­gore Kara­ma­lak (alias Bul­garu’), cău­tat de Inter­pol. Ulterior, Usa­tîi a pre­ci­zat în cadrul unei emi­siuni că Bul­garu’ îi este vecin la Moscova.[5]

În octombrie 2016, a fost acuzat că ar fi ordonat asasinarea unui bancher la Londra și că apoi i-ar fi oferit 600.000 de dolari asasinului ca să-și schimbe declarațiile. Tranzacția s-ar fi negociat într-o închisoare din România.[49] La 24 octombrie, judecătoria sectorului Centru a emis un mandat de arestare național și internațional, pe numele lui Renato Usatîi,[50] în timp ce acesta se afla la Moscova. În ziua alegerilor parlamentare partidul lui Usatîi a emis un comunicat prin care anunța că Usatîi a votat la secția deschisă în incinta ambasadei, dar ulterior, atât Renato Usatîi cât și Dumitru Braghiș au declarat că el de fapt nu a votat la ambasadă ci la o secție de votare din apropiere.[51]

În ianuarie 2016, Procuratura Generală a Republicii Moldova a inițiat un dosar penal împotriva lui Usatîi pe faptul amenințărilor în adresa unor funcționari în cadrul protestelor. Inițiatorul dosarului a fost președintele țării Nicolae Timofti, care a făcut trimitere la amenințările din partea oponentului său politic cu vătămarea integrității corporale și a sănătății [52].

Pe 24 octombrie 2016, Judecătoria sectorului Centru a eliberat un mandat de arest pe numele lui Usatîi, învinuit de comandarea asasinării bancherului Gherman Gorbunțov în 2012 [53], politicianul fiind anunțat în căutare și pe linia Interpol.

Pe 19 mai 2017 Renato Usatîi s-a adresat cu o solicitare în Interpol privind scoaterea sa din baza de date. Potrivit politicianului, dosarul penal are un caracter politic, iar procesul penal are loc cu încălcarea legilor și a procedurilor. Comisia pentru controlul fișierelor Interpol a acceptat solicitarea la data de 29 mai 2017, iar pe 6 iunie 2017 a fost blocat accesul țărilor-membre Interpol la dosarul lui Usatîi[54]. În septembrie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recepționat și a admis spre examinare reclamația avocaților liderului „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, privind „multiplele încălcări” care au fost admise de procurori. Potrivit avocatului Anatolie Istrate, faptele enumerate vorbesc despre „caracterul selectiv” al justiției moldovenești, iar „procuratura are o abordare selectivă atunci când comite un act de justiție”[55].

Comisia pentru controlul fișierelor Interpol a adresat un apel către Birourile Naționale Centrale Interpol din Marea Britanie, România și Rusia pentru a obține informații suplimentare despre faptele conținute în cererea lui Usatîi. Drept răspuns, BNC Interpol din Marea Britanie a confirmat faptul că Marea Britanie nu intenționează să-l acuze sau să-l condamne pe Renato Usatîi [56].

Pe 18 mai, Interpol a șters dosarul liderului „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, din baza sa de date și a încetat urmărirea lui internațională – certificatul care confirmă excluderea excluderea lui Usatîi din baza de date a acestei organizații polițienești internaționale a fost eliberat de Secretariatul General al Interpol [57]. Interpol a ajuns la concluzia că acest caz este motivat politic.

În decizia Comisiei pentru controlul fișierelor Interpol se menționează că „păstrarea informației contestate (cazul lui Usatîi), ar avea implicații potențial negative pentru neutralitatea organizației (Interpol), în sensul că există riscul semnificativ ca organizația să fie percepută ca o entitate care facilitează activitățile motivate politic și prin faptul că ar putea favoriza o dispută de natură politică între două țări membre Interpol” [58].

A fost păstrat textul original de pe Wikipedia, inclusiv linkurile la surse.

loading...

Comments are closed.