Cel mai vechi membru al Parlamentului European (din 1980), eurodeputatul german Elmar Brok (PPE), a solicitat luni, în premieră, activarea articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene împotriva României, prefațând una dintre cele mai complicate zi pentru statul de drept din țara noastră, în condițiile în care, marți, legislativul european va supune la vot o rezoluție privind statul de drept din România, iar Comisia Europeană va publica noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, scrie CaleaEuropeana.ro.
„Cer social-democraţilor să ia serios în considerare posibilitatea ca noi, Parlamentul European, să declanşăm împotriva României procedura prevăzută de Articolul 7”, a spus Elmar Brok, fost președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European și membru al PE din 1980, pentru Welt am Sonntag.
Definit drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE a fost până în prezent activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European privind situația din Ungaria.
Ce prevede articolul 7 din tratat?
Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.
Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.
Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.
Solicitarea eurodeputatului german apare cu o zi înainte ca Parlamentul European să voteze asupra unei rezoluții privind situația statului de drept din România. Tema unei rezoluții privind situația din România este posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.
Reamintim că, în acel context, liderul ALDE din Parlamentul European a făcut un apel către guvernul de la București să nu intre în clubul țărilor împotriva cărora UE a activat articolul 7. ”Subminarea statului de drept este un stil Orban-Kaczysinki. Nu urmați exemplul prost al Ungariei și Poloniei”, i-a transmis Guy Verhofstadt premierului român.
Draft-ul acestei rezoluții, consultat de CaleaEuropeană.ro (Rule-of-law-in-Romania_final-draft), abordează chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.
De remarcat este faptul că în aceeași zi va fi publicat și noul raport MCV privind România.
De altfel, Comisia Europeană a utilizat cadrul dezbaterii privind România din luna octombrie – atât în Comisia LIBE, cât și în plen – pentru a evidenția că opiniile Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul în evaluarea privind România în noul raport MCV care va fi publicat pe 13 noiembrie.
”În următorul MCV vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, a spus atunci prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Raportul MCV ce va publicat marți va fi cel de-al 18-lea raport care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.
Anul trecut au fost publicate două rapoarte MCV, în ianuarie și noiembrie, evitând astfel publicarea acestor documente în perioada tradițională – la început de an -, fapt ce ar fi coincis cu președințiile bulgară (ianuarie – iunie 2018) și română (ianuarie – iunie 2019) la Consiliul UE. În cazul României, Comisia Europeană a cerut în ambele rapoarte evitarea regresului și păstrarea cursului ireversibil al reformelor judiciare.
