Maia Sandu este prima femeie care a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Născută la 24 mai 1972, la vârsta de 48 de ani aceasta devine președintele ales al țării, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2020.
Aceasta s-a născut în satul Risipeni, raionul Fălești în familia lui Grigorie și Emilia Sandu, care au activat în localitate, tatăl fiind director al complexului de porcine, iar mama – profesoară.
Între anii 1989 și 1994 ea a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea Management. După ce a absolvit ASEM, în 1994, la vârsta de 22 de ani, Maia Sandu a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei (MEC).
Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova.
În 2009-2010, Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind, în 2010, unul dintre consilierii Directorului executiv al Băncii Mondiale. A stat acolo până în 2012.
În declaraţiile de avere și interese Maia Sandu declară un apartament de 74,5 m.p. pe str. Alba Iulia din Chişinău, cumpărat în 2003, un automobil Toyota Rav 4, fabricat în 2007, achiziţionat în 2012 cu 170 mii de lei, sumă echivalentă în acel an cu aproximativ 10 mii de euro. În 2016, Sandu declara că deținea într-un cont bancar de la o bancă din străinătate 75 de mii de dolari. În 2020, Sandu mai păstrează în acel cont 24,2 mii de dolari.
Activitatea ei politică a început încă în 2012, când a fost invitată de către PLDM și Vlad Filat să ocupe funcția de ministru. Astfel, din 24 iulie 2012 până 30 iulie 2015 a fost ministru al educației în Republica Moldova.
Sandu a ajuns și în atenţia opiniei publice odată cu numirea ei în funcţia de ministră a Educaţiei, unde s-a remarcat prin introducerea unor reguli dure la examenele de bacalaureat și optimizarea şcolilor.
Pe 7 septembrie 2014, în cadrul unui miting organizat de Partidul Liberal Democrat din Moldova, Maia Sandu a declarat că aderă la partid.
La 23 iulie 2015 Maia Sandu a fost desemnată candidat al PLDM la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova. Totuși, după ce într-un timp scurt ea a înaintat mai multe condiții pentru a accepta funcția, celelalte două componente ale alianței PDM și PL au lăsat să se înțeleagă că nu o vor susține.
După acest episod, ea nu a mai intrat în componența guvernului PLDM-ist condus de Valeriu Streleţ, votat în iulie 2015.
La scurt timp, pe 23 decembrie 2015 ea și-a lansat propria platformă care urma să devină partid, intitulată „În /pas/ cu Maia Sandu”.
Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”
Astfel a început cariera politică a Maiei Sandu pe cont propriu. În 2016, Maia Sandu a fost desemnată oficial candidat la funcția de președinte a Republicii Moldova.
În turul I de scrutin, care s-a desfășurat la 30 octombrie și în care au participat 9 candidați, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezintă 38,71%, fiind surclasată doar de Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii. Dat fiind că nu a fost întrunită majoritatea de 50% + 1 vot din primul tur, s-a desfășurat un alt tur pe 13 noiembrie 2016, între Maia Sandu și Igor Dodon. În turul II, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul 2, de această dată obținând 766.593 de voturi (47,89%), în timp ce Igor Dodon a dobândit 834.081 de voturi (52,11%).
Cariera politică a Maiei Sandu nu a luat sfârșit odată cu acest eșec. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 Maia Sandu a ajuns în Parlament, însă la scurt timp, la 8 iunie 2019, este desemnată și aleasă în funcția de prim-ministru al R. Moldova. Atunci a izbucnit o criză politică, guvernul Filip refuzând să predea puterea. În cele din urmă, Plahotniuc a părăsit țara și guvernul Sandu a rămas singurul guvern legal.
Pe 12 noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM.
Dar nici aici nu s-a sfârșit cariera sa politică. La alegerile prezidențiale din 2020, Sandu și-a înaintat din nou candidatura, decizia fiind luată în cadrul partidul său.
După primul tur al alegerilor, Sandu a obținut cel mai mare punctaj, 36,16%, devansându-l pe președintele în exercițiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale.
A urmat al doilea tur, care s-a desfășurat pe 15 noiembrie 2020. Maia Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) la funcţia de preşedinte a acumulat cele mai multe voturi în cadrul scrutinului prezidențial și dacă alegerile vor fi validate, va deveni prima femeie președinte din istoria R. Moldova.
După procesarea a 100% din procesele verbale, datele Comisiei Electorale Centrale arată că pentru Maia Sandu au votat 943.486 de cetățeni, ceea ce constituie 57,75%, iar pentru candidatul independent, Igor Dodon, au votat 690.139 de cetățeni, echivalentul a 42,25% din alegători.
Astfel, lidera PAS devine prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova.
