Comisia Europeană a lansat un nou pachet de decizii privind neîndeplinirea obligațiilor de către statele membre ale UE, vizând peste 20 de țări pentru nerespectarea legislației europene în domenii-cheie precum protecția mediului, migrația, justiția, fiscalitatea, transporturile și energia. Cazurile vizează atât trimiterea de scrisori de punere în întârziere, cât și emiterea de avize motivate și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În domeniul mediului, Cehia, Portugalia, Irlanda, Slovacia, Italia, Franța și Lituania sunt vizate pentru transpunerea incorectă a directivelor privind apa, deșeurile, emisiile industriale și protejarea biodiversității. În paralel, Ciprul este trimis din nou în fața Curții pentru nerespectarea hotărârii privind depozitele de deșeuri.
În materie de migrație și securitate, Ungaria este acționată la Curte pentru nerespectarea normelor privind introducerea ilegală de migranți, în timp ce Belgia, Estonia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia sunt vizate pentru transpunerea deficitară a directivei privind armele de foc.
Pe linia justiției, Comisia acționează împotriva Poloniei, Irlandei și Sloveniei pentru încălcarea dreptului la apărare și a procedurilor privind mandatul european de arestare. Bulgaria este, de asemenea, trimisă în fața Curții pentru transpunerea incorectă a directivei privind dreptul la avocat.
România figurează în mai multe cazuri, printre care: neimplementarea sistemelor vamale electronice, netransmiterea datelor vamale și încălcarea normelor privind piața gazelor prin impunerea unui preț reglementat la vânzarea angro.
În domeniul energiei și climei, Comisia a emis avize motivate pentru 12 state membre, inclusiv România, pentru întârzierea transpunerii directivelor privind schema de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). Totodată, Danemarca și Estonia sunt vizate pentru neimplementarea normelor privind energia din surse regenerabile.
Pachetul de constatări include și închiderea a 83 de cazuri în care statele membre au remediat deficiențele semnalate anterior. Statele vizate în prezent au la dispoziție două luni pentru a răspunde.
În lipsa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate avansa procedura până la sesizarea Curții de Justiție.