La sfârșitul lunii ianuarie curent, Maia Sandu s-a întâlnit cu un grup de jurnaliști, ”experți” din societatea civilă și formatori de opinie, care au acceptat invitația la o discuție despre referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
”Întrevederea a fost prima dintr-o serie de consultări care vor avea loc în perioada următoare și vor include reprezentanți din comunitățile locale, mediul privat, societatea civilă, formatori de opinie, jurnaliști, oameni din diverse ramuri ale economiei și vieții socio-culturale, precum și partide politice”, se menționează în comunicatul oficial, însă nu a fost prezentată nicio listă a jurnaliștilor, formatorilor de opinie și experților care au fost invitați la Președinție.
La scurt timp după difuzarea comunicatului, redacția Telegraph a solicitat Președinției să comunice criteriile care au stat la baza creării listei, precum și lista celor prezenți.
Astăzi, la o lună distanță, am primit răspunsul. Însă acesta este unul dezamăgitor și trădează faptul că Maia Sandu și-a stabilit criteriile de selecție a jurnaliștilor, iar sursele enumerate sunt, fără îndoială, în serviciul puterii, în timp ce sursele media alternative nu au fost invitate la discuțiile despre referendumul care ar putea avea loc la toamnă.
”La prima rundă a consultărilor despre organizarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană desfășurate în data de 25 ianuarie 2024 au fost invitați experți din societatea civilă și formatori de opinie, dar și jurnaliști care respectă normele de etică și deontologice ale jurnalistului, dau dovadă de profesionalism și reprezintă instituții media care promovează standarde înalte de jurnalism și au cote mari de audiență.
La consultările din 25 ianuarie 2024 au participat reprezentanții ai redacțiilor TVR Moldova, DW Moldova, Ziarul de Gardă, ProTv, Realitatea TV, Jurnal TV, TV8, Vocea Basarabiei și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale PROMO-LEX, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, Expert-Grup.
Menționăm că, până în prezent, au fost organizate trei runde de discuții la care au mai participat reprezentanți de la aceste instituții, dar și jurnaliști de la alte redacții de presă. De asemenea, precizăm că vor mai fi organizate discuții cu reprezentanții mass-media, dar și din alte domenii”, este răspunsul primit de redacția Telegraph.
În mod evident, selecția presei și dialogul exclusiv cu jurnaliștii de pe o listă restrânsă reprezintă o formă clară de cenzură la nivel de stat, impunând un control strict asupra fluxului de informații. Această practică nu doar limitează diversitatea opiniilor exprimate în mass-media, dar și împiedică jurnaliștii neafiliați puterii să acceseze informații din prima sursă.
Răspunsul furnizat dezvăluie că Maia Sandu și Guvernul PAS practică o selecție cu grijă a jurnaliștilor, creând astfel o listă scurtă a celor care beneficiază de acces preferențial la informații și evenimente oficiale. Aceasta nu doar marginalizează vocile critice sau independente din presă, ci subminează și principiul esențial al unei prese libere și echitabile într-o democrație.
Redacția Telegraph condamnă cu fermitate atitudinea puterii față de presa de alternativă, subliniind că această formă de cenzură afectează negativ libertatea presei și pluralismul de opinii. Limitarea accesului la informații pentru anumite instituții de presă reprezintă o amenințare la adresa democrației și a dreptului publicului de a fi informat în mod corect și obiectiv.
De asemenea, condamnăm faptul că partenerii externi par să fie influențați și manipulați de către anumite ONG-uri pretinse, care au monopolizat comunicarea cu Ambasadele străine și au obținut controlul asupra alocării granturilor destinate susținerii presei. Acest fenomen subminează independența mediului jurnalistic și poate duce la o distorsionare a raportării obiective asupra evenimentelor și problemelor din societate. Este esențial să se promoveze transparența și diversitatea în distribuția fondurilor destinate presei, asigurând astfel o acoperire echitabilă și imparțială a subiectelor de interes public.
În aceste condiții, sursele mass-media de alternativă devin dependente de alte surse de informare și finanțare, și nu au șanse să se dezvolte și să publice mai multe știri de interes actual.