(Fragment din cartea ”Homo aggressivus”)
Nouă ne place să ne lăudăm cu producția înaltă de vin. Dar nu e un motiv de laudă, odată ce tot noi îl bem. Suntem printre cele mai băutoare țări din lume. Iar unde se bea mult, acolo există agresiune, violuri, omoruri. Inclusiv în familie.
În Republica Moldova, circa 70% dintre cetăţeni consideră că principala cauză a violenţei în familie este consumul de alcool. Statistica internațională arată că majoritatea omuciderilor, majoritatea violurilor, majoritatea maltratărilor în familie, majoritatea actelor de huliganism, o treime din tâlhării sunt săvârșite sub influența alcoolului. Nu în zadar se spune că beția este ușa tuturor răutăților. O mamă gravidă care consumă alcool fie şi o dată pe săptămână (sau fumează) deja reuşeşte să afecteze grav dezvoltarea creierului copilului său, creându-i acestuia o predispoziţie spre comportament antisocial în adolescenţă.
Efectele alcoolului sunt puternice şi asupra unui creier matur perfect normal. Alcoolul schimbă starea psihică a individului şi perturbează grav controlul asupra emoţiilor; se produce o dezinhibare a comportamentelor impulsive, inclusiv a celor agresive. Experimentele arată că, cu cât este mai mare doza de alcool pe care o consumă un individ, cu atât mai dispus va fi acesta să-i administreze altui individ şocuri electrice de o intensitate înaltă.
Un rol important în aceste procese îl joacă şi serotonina (un neuromediator din creier), care în mod normal acţionează ca un inhibitor al comportamentului agonistic. La persoanele consumatoare de alcool serotonina are un nivel scăzut, inhibiţiile dispar, ceea ce e asociat cu o impulsivitate şi o agresivitate înalte. Reacţiile violente sunt deci mai uşor de provocat în cazul persoanelor consumatoare de alcool, iar deseori indivizii aflaţi în stare de ebrietate caută în mod intenţionat motive pentru a-şi manifesta agresivitatea, mai ales dacă există un fundal de frustrare. Combinaţia dintre vârsta tânără, alcool şi frustrare poate duce la săvârşirea unor crime înfiorătoare, de genul celei care s-a produs în vara anului 2013 la Moscova, când trei tineri între 17 şi 20 de ani (care sărbătoreau absolvirea școlii) au omorât în bătăie un om al străzii care dormea nevinovat, apoi i-au tăiat nasul, i-au scos scalpul, i-au tăiat capul, au „jucat fotbal” cu craniul acestuia, au aruncat resturile corpului la gunoi şi s-au dus să se culce.
Crima de la Strășeni, din noiembrie 2016, când patru minori au omorât o elevă, de asemenea s-a produs pe fundalul consumului de alcool. În fond, adolescenţii mai agresivi încep mai devreme să consume alcool şi în cantităţi mai mari decât semenii lor. După consumul de alcool mai agresiv se vor comporta indivizii cu un nivel mai înalt de testosteron. Este curios că în cazul influenţei alcoolului comportamentul agresiv este provocat mai uşor în rândul bărbaţilor băutori decât în rândul femeilor. Chiar şi atunci când intervin, ca persoane terţe, pentru a opri o încăierare, bărbaţii care băuseră se vor manifesta la rândul lor mai agresiv faţă de bătăuşi decât dacă nu au consumat alcool. Bărbaţii care beau sunt mult mai agresivi în relaţiile lor conjugale.
Unul dintre studiile sociologice la acest subiect a arătat că în zilele când soţii consumau alcool, incidenţa agresiunilor fizice era de 3,64 ori mai mare, iar a agresiunilor verbale – de 2,19 ori mai mare. În majoritatea absolută a cazurilor, agresori erau bărbaţii. Într-un studiu despre abuzurile asupra copiilor în România s-a constatat că aproape 70% dintre cazurile de maltratare analizate s-au produs pe fondul abuzului de alcool. În Republica Moldova, circa 70% dintre cetăţeni consideră că principala cauză a violenţei în familie este consumul de alcool.
Vezi mai mult: http://dorianfurtuna.com/instincte/consumul-de-alcool-una-din-principalele-cauze-ale-agresivitatii-noastre
Copyright © Dorian Furtuna
