Alte știri

De ce nu se fac nunţi în post. Ce spune Biserica despre căsătoriile făcute în luna mai

Pinterest LinkedIn Tumblr

Religia ortodoxă impune celor care doresc să se căsătorească o serie de reguli pe care aceştia trebuie să le respecte pentru a putea fi „cununaţi religios”. O astfel de regulă este ca data fixată pentru nuntă să nu fie într-o perioadă în care este post.

Deşi Taina Căsătoriei nu prevede vreo anumită perioadă când nu se poate săvârşi, rânduielile bisericeşti prevăd perioade când preoţii nu pot să săvârşească această slujbă. Astfel, în cele patru mari posturi de peste an (Postul Paştilor, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Postul Adormirii Maicii Domnului şi Postul Naşterii Domnului), în toate zilele de miercuri şi vineri din timpul anului bisericesc, în zilele de 14 septembrie şi 29 august, în săptămâna brânzei, adică cu şapte zile înainte de Postul Paştelui, în Săptămâna Luminată, adică între Paşti şi Duminica Tomii, în Duminica Rusaliilor, în ajunul şi în ziua tuturor praznicelor împărăteşti şi în perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează, nu se pot face nunţi, scrie Adevarul.ro.

Unii teologi explică aceste interdicţii invocând două motive care ar sta la bază. Este şi cazul preotului Lucian Farcaşiu, citat de Ziarul Lumina, care spune că, în primul rând, nu se fac nunţi în post deoarece „această perioadă de postire se referă, atât la postirea sufletească cât şi la cea trupească, iar postirea trupească nu are în vedere numai abţinerea de la anumite mâncăruri şi băuturi într-o anumită perioadă, ci şi la abstinenţa conjugală a soţilor. Abstinenţa soţilor în perioada postului are în vedere pregătirea acestora pentru împărtăşirea cu Sfintele Taine în chiar ziua Praznicului, or, pentru primirea Sfintei Împărtăşanii trebuie şi această pregătire trupească prin înfrânarea conjugală. Aşadar, nu împreunarea soţilor este un păcat înaintea lui Dumnezeu, căci „taina aceasta mare este… în Hristos şi în Biserică”, ci nesocotirea Sfintei Împărtăşanii, a cărei primire o aşteptăm la sfârşitul postului, dacă nu ne pregătim cuviincios pentru ea, atât sufleteşte, cât şi trupeşte.”

Al doilea motiv pentru care nu se fac nunţi în post este, spune preotul Farcaşiu, „că întotdeauna slujba Tainei Nunţii este urmată de petreceri, în zilele noastre de cele mai multe ori chiar prea zgomotoase, or, nu ne putem imagina o masă de nuntă cu mâncare de post, iar atmosfera exuberantă a nunţii o vedem într-o totală contradicţie cu atmosfera de sobrietate ce caracterizează perioada postului.”

O altă tradiţie bine împământenită la noi este aceea de a nu se face nunţi în luna mai, chiar dacă nu este nicio perioadă de post. Mai mult, oamenii se feresc în această lună chiar şi de căsătoriile civile spunând că nunţile făcute în luna mai se destramă repede.

Din punct de vedere teologic sau bisericesc nu este nici un fel de referire la o asemenea practică. Nu întâlnim în canoanele bisericeşti nici un fel de aluzie, măcar, la aşa ceva. Obiceiul de a nu se săvârşi nunţi în luna mai apare bizar şi de neînţeles. Să ne ferim mai degrabă de a săvârşi nunta în perioadele stabilite de Biserică, pentru motivele serioase pe care le-am văzut, şi nu din superstiţie”, spune părintele Nicolae D. Necula, în volumul „Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică”.

De asemenea, preotul Necula, reaminteşte perioadele în care Biserica Ortodoxă interzice oficierea Tainei Căsătoriei:

1. În cele patru posturi de peste an, adică Postul Paştelui, care începe cu şapte săptămâni înainte de acesta, Postul Crăciunului (14 noiembrie – 24 decembrie), Postul Sfinţilor Apostoli, variabil de la an la an, adică de la Duminica Tuturor Sfinţilor până în ziua sărbătorii, şi în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 15 august). S-a păstrat ca un fel de pogorământ special îngăduinţa de a se face nunţi în Postul Crăciunului, până la Sfântul Nicolae (6 decembrie), însă numai cu dezlegarea sau dispensa acordată de chiriarhul locului, în cazuri de excepţie şi fără petrecerea legată de căsătorie, ci într-un cadru mult mai sobru şi mai auster.
2. În toate zilele de miercuri şi vineri din timpul anului bisericesc, fiind zile săptămânale de post.
3. În zilele de 14 septembrie (Înălţarea Sfintei Cruci) şi 29 august (Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul), prăznuite totdeauna cu post, indiferent de ziua din săptămână în care cad.
4. În săptămâna brânzei, adică cu şapte zile înainte de Postul Paştelui, fiind socotită ca perioadă de pregătire pentru post.
5. În Săptămâna Luminată, adică între Paşti şi Duminica Tomii, în Duminica Rusaliilor, în ajunul şi în ziua tuturor praznicelor împărăteşti şi în perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie).

Biserica interzice săvârşirea cununiilor în perioadele şi zilele de post, pentru că bucuria, petrecerile şi ospeţele care au loc cu această ocazie nu se potrivesc cu atmosfera de pocăinţă, înfrânare şi sobrietate pe care ne-o cere postul. A face nunţi în aceste zile înseamnă a sfida sau a batjocori rânduielile bisericeşti aşezate în vederea desăvârşirii noastre morale. De asemenea, Biserica a interzis săvârşirea cununiei în zilele de praznice împărăteşti, în ajunul lor sau în perioade legate de ele, pentru ca bucuria duhovnicească a respectivelor sărbători să nu fie umbrită sau micşorată de cea lumească, a petrecerii legate de sărbătoarea căsătoriei”, mai spune părintele.

Pentru a evita neplăcerile cauzate de fixarea zilei căsătoriei într-o perioadă interzisă, biserica le recomandă celor care urmează să facă acest pas să consulte calendarul religios. Aici sunt trecute toate perioadele în care nu se fac nunţi.

loading...

Comments are closed.