În 2023, echipa de avocați a lui Ilan Șor a depus o plângere la Curtea europeană de jurisdicție generală împotriva sancțiunilor impuse de către UE. De asemenea, avocații lui Șor au subliniat că restricțiile sunt fără precedent și, de fapt, constituie un abuz de putere. Spre deosebire de sancțiunile aplicate Rusiei, Belarusului, Siriei și Iranului, acestea nu au menirea să exercite presiuni asupra unui guvern străin, dar, dimpotrivă, să sprijine acel guvern în lupta cu opoziția.
Ulterior, echipa de avocați a lui Șor a cerut ca UE să dezvăluie corespondența cu Republica Moldova referitoare la sancțiunile impuse.
O măsură fără precedent este că Uniunea Europeană refuză acum să facă publice această corespondență. Într-o scrisoare, care datează din 13 mai, reprezentanții UE spun că au descoperit 14 documente pe acest subiect, însă nu vor să dezvăluie conținutul acestora, pentru a nu afecta relațiile UE cu Moldova. Secretizarea documentelor în scopul protejării relațiilor cu guvernul Moldovei demonstrează, încă o dată, că sancțiunile au fost aplicate la cererea Chișinăului ca instrument de suprimare a oricărei opoziții politice.
Totodată, UE presupune că dezvăluirea documentelor și a argumentelor, care au stat la baza sancțiunilor, va facilita contestarea acestora de către Șor. Aceasta este complet contrar principiilor juridice de bază, deoarece acuzatul are dreptul de a cunoaște despre toate probele împotriva sa, pentru a se putea apăra. Astfel, UE ascunde probele, pentru a-l împiedica pe Șor să se apere corespunzător. UE presupune că Ilan Șor ar putea câștiga, dacă ar face publice dovezile.
Acum, avocații lui Șor pregătesc un recurs împotriva refuzului, care va fi depus în cursul săptămânii viitoare.
