Politic

DOC // Inga Grigoriu prezintă alte detalii despre Laundromat: Mistere și curiozități din dosar

Pinterest LinkedIn Tumblr

În procesul analizei cadrului legal modificat în anii 2010-2014 pentru a facilita spălările de bani prin R.Moldova, o sintagmă inedită, formată din trei cuvinte, a deschis larg o portiță. „AVÂND EFECT SUSPENSIV” este sintagma buclucașă.
În anul 2017-2018, în presă, se scria că la inițiativa unui ex-deputat a fost posibil acest lucru.

Deputatul Inga Grigoriu, președintele Comisiei Laundromat, a analizat modificarea legislației la acest aspect și iată ce a ieșit la suprafață:

1. În cadrul audierilor publice cu reprezentanții Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), s-a aflat că, deși Serviciul a aplicat 46 de decizii de blocare a tranzacțiilor suspecte la banca comercială vizată, totuși, sintagma „având efect suspensiv”, întrodusă ca amendament la lectura a doua în Legea veche Nr. 190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, oferea puterea de a debloca deciziile SPCSB și astfel, banca elibera banii blocați și ei plecau în off-shore. Deci, acest impediment în cadrul legal, practic, făcea ca Serviciul să fie neputincios.

2. Ce înseamnă această sintagmă – „având efect suspensiv”? Permitea ca, doar prin prezentarea la bancă a copiei înregistrării cererii/plângerii reprezentanților companiilor nerezidente în instanța de judecată, banca să deblocheze conturile și banii să plece, fără a informa SPCSB.

3. Cristina Țărnă, ex-vicedirector al CNA, în a. 2017 a comunicat public că astfel s-a deconectat „butonul roșu” la CNA, descriind situația de mai sus cu cererea în instanța de judecată. În același timp, Țărnă a invocat faptul că modificarea în legea vizată a venit la inițiativa unei persoane cu interese în sectorul bancar, consiliată de M. Gofman (ofițer al CCCEC, director adjunct al SPCSB). De asemenea, a specificat că amendamentul în cauză a fost activ timp de câțiva ani. Sintagma „având efect suspensiv” a fost întrodusă în 2011 și a dispărut în 2014, în urma asumării de răspundere în fața Parlamentului a Guvernului Leancă.

4. În consecință, ex-ministru al finanțelor, dn Veaceslav Negruța, în comunicarea sa publică s-a referit la ex-deputatul PD, Valeriu Guma. Grigoriu a studiat amendamentul propus de fostul parlamentar și, din analiza efectuată, nu la el se putea referi Țărnă, deoarece art. 14 alin. 1 a rămas activ până la sfârșitul a. 2017, când a fost votată noua lege Nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la spălările de bani și finanțarea terorismului. Astfel, Țărnă se putea referi doar la alin 1 (2) din articolul vizat, care a însemnat, în opinia ei deconectarea butonului roșu și care a fost modificat în 2014.

5. Cine este, totuși, autorul amendamentului buclucaș, format din sintagma „având efect suspensiv”? Grigoriu a ridicat actele, a solicitat ajutor de la Direcția Generală Juridică a Parlamentului și a constatat că autorul este însuși CCCEC (CNA actual). Pe raportul comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, stă semnatura lui Stoianoglo Alexandr în calitate de președinte al comisiei parlamentare. Comisia Laundromat i-a trimis demers în acest sens la care încă nu este un răspuns.

6. Grigoriu s-a adresat către CNA ca să afle cine este funcționarul din partea CCCEC care a participat la 06.04.2011 la ședința Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, să prezinte acest amendament sau cum anume a fost recepționat acest amendament. Prin răspunsul primit Comisia află că materialele solicitate au fost nimicite.

“Vom continua investigațiile și vă vom ține la curent cu această șaradă pe care o descurcăm acum”, a declarat Grigoriu.

Menționăm că dizolvarea Parlamentului, pe care insistă Maia Sandu și PAS, va anula și activitatea Comisiei Laundromat, iar toate materialele adunate până acum vor fi aruncate la urna de gunoi.

loading...

Comments are closed.