Judecătorul Serghei Țurcan și-a exprimat opinia separată cu privire la validarea rezultatelor referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, criticând lipsa respectării stricte a prevederilor constituționale. Deși Curtea Constituțională a confirmat rezultatele prin Hotărârea nr. 24 din 31 octombrie 2024, Țurcan consideră că aceste rezultate contravin procedurilor obligatorii pentru revizuirea Constituției.
Potrivit judecătorului, revizuirea Constituției, indiferent de modalitate, trebuie să respecte articolele 141-143 din Legea Supremă, care prevăd reguli stricte pentru inițierea, dezbaterea și adoptarea modificărilor constituționale. Aceste prevederi includ:
- Articolul 143 alin. (1): Adoptarea legii constituționale cu o majoritate calificată de două treimi din voturile deputaților Parlamentului;
- Articolul 143 alin. (1), teza I: Respectarea unui termen minim de șase luni între inițierea propunerii și adoptarea acesteia.
Țurcan a subliniat că utilizarea procedurii de referendum nu trebuie să eludeze aceste cerințe. El a invocat jurisprudența Curții Constituționale, care a stabilit că toate revizuirile Constituției, inclusiv cele prin referendum, trebuie să respecte atât procedurile referendare, cât și cele prevăzute pentru adoptarea legilor constituționale.
În cazul referendumului din 20 octombrie 2024, acesta a atras atenția asupra faptului că, deși Codul Electoral prevede o validare cu o majoritate simplă a voturilor exprimate, Constituția cere o majoritate calificată de două treimi pentru orice modificare a textului său. În acest caz, o eventuală adoptare cu doar 16,67% din numărul total al alegătorilor ar compromite legitimitatea procesului.
În cadrul referendumului din 20 octombrie 2024:
- Participarea a fost de 34,2% din totalul persoanelor înscrise în listele electorale, depășind pragul minim de 1/3;
- Propunerea supusă votului a fost aprobată de 58% dintre votanți, adică aproximativ 19,8% din totalul cetățenilor cu drept de vot.
Țurcan a argumentat că o astfel de rată scăzută de aprobare, raportată la totalul populației cu drept de vot, nu poate justifica modificări fundamentale ale Constituției. Comparativ, în Parlament, o lege constituțională necesită sprijinul a două treimi din deputați, un standard mai ridicat decât cel aplicat în acest caz.
Țurcan a invocat și recomandările Comisiei de la Veneția, care subliniază că modificările constituționale trebuie să fie stabile și previzibile, iar recurgerea la referendumuri trebuie să fie o excepție, nu o regulă. El a criticat utilizarea procedurii referendare ca mijloc de ocolire a dezbaterilor și negocierilor parlamentare, care asigură un consens larg și legitimitatea modificărilor.
În opinia argumentată a judecătorului, confirmarea rezultatelor referendumului a încălcat principiile supremației constituționale. Magistratul a subliniat că procesul a fost marcat de nerespectarea procedurilor esențiale prevăzute de articolele 141-143 din Legea Supremă. Judecătorul a concluzionat că rezultatele referendumului nu trebuiau validate, iar modificările propuse nu pot fi implementate fără a respecta toate cerințele legale și constituționale.
Este de menționat că și judecătorul Vladimir Țurcanu a avut o opinie separată.