Politic

(doc) Printr-o schemă asemănătoare cu Miliardomatul, Veaceslav Platon a atacat sistemul bancar din Ucraina

Pinterest LinkedIn Tumblr

Proiectul Zeppelin Investigations continuă să cerceteze activitatea penală a lui Veaceslav Platon, raiderul numărul 1 în CSI. De data aceasta, în articolul „Slava v Ukraine”, jurnaliștii au descoperit modalitățile prin intermediul cărora Platon a încercat lovitura asupra sistemului bancar din Ucraina. Investigația conține toate documentele necesare pentru a demonstra vinovăția fostului deputat de pe listele Alianței Moldova Noastră conduse de Serafim Urechean.

În investigaţia „Miliardomat. Moldovan Laundromat.” şi în sinopsisul „Timpul Adevărului despre Miliardomat, sau cum Rusia a aruncat Moldova în groapa cu „MDL”, publicate acum câteva luni, v-am promis că „Va urma”. Deoarece obişnuim să ne respectăm promisiunile pe care le facem publicului, continuăm drumul lung pe care am pornit, în căutarea Miliardului pierdut şi demascării autorilor şi responsabililor pentru una din cea mai mari crime din istoria de după 1991 a Republicii Moldova, atacul la sistemul financiar-bancar moldovenesc, care a avut loc în perioada 2010-2014.

Aşa cum v-am obişnuit deja, argumentat şi cu probe clare, datorită lucrului comun cu partenerii noştri de la Kiev, vom demonstra în PREMIERĂ pentru instituţiile de drept, dar şi presă, conexiunea dintre „Jaful Secolului”, sau „Furtul Miliardului” de la Chişinău, Laundromatul Rusesc şi atacurile la sistemul financiar-bancar al Ucrainei, fiind vorba de fapt despre aceleaşi companii implicate şi aceiaşi autori, coordonaţi de serviciile speciale de la Moscova. În esenţă, probele şi faptele documentate ne permit să concluzionăm, că atacurile operate la sistemele financiar-bancare, respectiv loviturile aplicate economiei Ucrainei şi Republicii Moldova constituie elemente ale aceleiaşi operaţiuni diversioniste, coordonate din acelaşi centru de comandă, de la Moscova.

Scopul diversiunilor a constituit urmărirea prin destabilizarea sistemelor bancare şi economice ale celor două state vecine, partenere în cadrul organizaţiei internaţionale considerate ostile la Moscova, GUAM, a efectului politic, de torpilare a guvernării pro-Occidentale de la Kiev şi a celei comuniste de la Chişinău. Ultima, care era iniţial pro-rusă, intrase în disgraţia Kremlinului după torpilarea Planului Kozak din 2003, de federalizare a Republicii Moldova. După 2009 Moscova i-a pus gând rău şi guvernării pro-europene a Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), care şi-a fixat drept scop asocierea cu Uniunea Europeană. Astfel, prin atacurile diversioniste Moscova a urmărit instalarea la putere la Kiev şi Chişinău a unor guvernări obediente Rusiei, respectiv deblocarea zonei separatiste transnistrene, controlate de Federaţia Rusă, ameninţată începând cu anul 2006 de controlul Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră Ucrainei şi Moldovei, cu sediul la Odessa (European Union Border Assistance Mission, EUBAM).

 

 

La 11 aprilie 2008 preşedintele Ucrainei Viktor Yushchenko îl informa pe omologul său de la Chişinău despre atacurile operate la întreprinderile de stat ucraineşti ÎS NAEK „Energoatom” şi ÎS „Energorynok” prin intermediul sistemului judecătoresc moldovenesc. La dispoziţia noastră a ajuns scrisoarea prin care la 9 iunie 2008 preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin îl răspundea preşedintelui de la Kiev, Viktor Yushchenko, calificând atacurile la întreprinderile ucraineşti prin litigii economice iniţiate în instanţele din Moldova drept escrocherie şi informând omologul său că în baza informaţiilor primite de la preşedintele Ucrainei la Chişinău au fost iniţiate mai multe cauze penale, solicitând totodată sprijinul autorităţilor ucrainene, pentru că „unele persoane implicate în aceste acţiuni ilicite ar putea să se ascundă pe teritoriul Ucrainei”, „în scopul facilitării misiunii de reţinere şi tragere a acestora la răspundere”.

 

 

Peste doar 4 zile, la 13 iunie 2008 preşedintele interimar al Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie de la Chişinău Nicolae Timofti, care între 2012 şi 2016 urma să fie preşedinte al Republicii Moldova, expedia în adresa ÎS „Energoatom”,dar şi băncii de la Kiev cu capital austriac SA „Raiffeisen Bank Aval” o citaţie (recepţionată de bancă tocmai la 08 iulie 2008), prin care reprezentanţii companiei ucraineşti şi a băncii erau invitaţi la data de 23 iulie 2008 pentru a fi examinat un litigiu în ordine de recurs.

 

 

Istoria scandaloasă începuse încă în 2004, anul primului Maidan de la Kiev, anul aşa-numitei „Revoluţii Oranj”. La 8 aprilie 2004 preşedintele pro-rus al Ucrainei Leonid Kucima, la însărcinarea Moscovei, pregătea votarea în Rada Supremă de la Kiev a unor amendamente la Constituţia Ucrainei, conform cărora ţara urma să fie transformată din prezidenţială în una parlamentară (cum este din anul 2000 şi Republica Moldova), preşedintele urmând a fi limitat la prerogative simbolice, puterea efectivă urmând a fi exercitată de prim-ministru, exact conform planului implementat anul curent de guvernarea pro-rusă din Armenia.

Se întâmpla în pragul alegerilor prezidenţiale, care urmau să aibă loc în noiembrie 2004, pe fundalul creşterii popularităţii politicienilor pro-Occidentali Viktor Yushchenko şi Yulia Timoshenko, în detrimentul candidatului pro-rus, premierului de atunci Viktor Yanukovici. Anume din această cauză Kremlinul promova amendarea Constituţiei Ucrainei, pentru a exclude riscul ca guvernarea de la Kiev să treacă sub controlul politicienilor pro-Occidentali, respectiv Ucraina să iasă de pe orbita dependenţei de Rusia.

Votul din 8 aprilie 2004 însă a eşuat, datorită unei scindări în tabăra pro-ruşilor de la Kiev, fapt care a enervat la culme Kremlinul şi FSB-ul. În consecinţă, peste doar 12 zile, la 20 aprilie 2004 Curtea de Apel Economică de la Chişinău (atenţie!) emitea încheierea judecătorească în dosarul nr.2e-1525/04, prin care punea în aplicare hotărârea Arbitrajului Ad Hoc din Sankt-Petersburg şi al regiunii Leningrad (atenţie!), emisă în ajun de Crăciun, la 24 decembrie 2002, pe dosarul nr.7455/00, prin care obliga întreprinderea ucraineană ÎS NAEK „Energoatom” să achite în baza unei pretinse datorii (atenţie!) companiei off-shore „Remington Worlwide Limited”, înregistrată în Gibraltar, pe adresa Suite House, 30-38 Main Street (reţineţi această adresă!) suma de 23 080 000, 00 USD.

Astfel, serviciile speciale de la Moscova pregătiseră Ucrainei încă în decembrie 2002 la Sankt-Petersburg o grenadă, care a fost detonată la Chişinău în aprilie 2004, când Kievul a început să intre în disgraţia Rusiei.

În baza încheierii judecătoreşti emise de Curtea de Apel Economică de la Chişinău, a fost emis un titlu executoriu, în conformitate cu care executorul judecătoresc din (atenţie!) Căuşeni Tamara Makarova a intentat procedura de executare nr.1-232/2004. La 22 aprilie 2004Makarova solicită (atenţie!) Judecătoriei Căuşeni aplicarea sechestrului pe „bunurile materiale ale debitorului ÎS NAEK „Energoatom”, aflate în gestiunea unei întreprinderi din Republica Moldova, SRL „Raselev-com” (reţineţi denumirea acestei companii!), dar şi a Băncii de Poştă şi Pensii din Ucraina „Aval”. Astfel, prin încheierea Judecătoriei Căuşeni din 26 aprilie 2004 banca de la Kiev este obligată să achite în beneficiul „Remington Worlwide Limited” suma de 5 000 000,00 USD.

De notat că 6 ani mai târziu, la 28 decembrie 2010 acelaşi Arbitraj Ad Hoc din Sankt-Petersburg şi al regiunii Leningrad a emis o altă hotărâre, prin care 27,5% din acțiunile uneia din cele mai mari bănci moldoveneşti, BC „Moldova Agroindank” SA treceau de la investitori europeni la o altă companie off-shore, „Merchant Outpost Company”. În august 2011 hotărârea arbitrajului din Rusia a fost pusă în aplicare pe teritoriul Republicii Moldova prin decizia (atenţie!) Curții de Apel din Căușeni. Ulterior, executorul judecătoresc semnează, pentru executarea deciziei şi transferarea acţiunilor „Moldova Agroindank”  pe numele noului proprietar, un acord cu brokerul „Fincom”, cu conturile deschise (atenţie!) într-o altă bancă moldovenească, “MoldIndConBank” (vezi detalii aici).

Veaceslav Platon opera pe teritoriul Ucrainei în baza unui pașaport fals, paşaportul ucrainean al lui Veaceslav Platon a fost fabricat în baza unui alt paşaport fals, sovietic, primit în 1992. Atunci nici Moldova şi nici Ucraina încă nu aveau paşapoarte şi circulau încă tranzitoriu paşapoartele sovietice, cetăţenia fiind confirmată printr-o ştampilă care se aplica în paşaport. Astfel, pe lângă paşaportul sovietic pe care îl avea, cu ştampila „cetăţean al Republicii Moldova”, pe numele lui Veaceslav Platon serviciile speciale ruseşti fabrică un paşaport sovietic fals, cu ştampila „cetăţean al Ucrainei”, cu reşedinţă în regiunea ucraineană Jitomir, eliberat încă în anul 1990, când acesta abia împlinise 17 ani şi încă învăţa în clasa XI a şcolii medii ruse din Căuşeni, ambii săi părinţi fiind de asemenea născuţi şi trăind doar pe teritoriul Republicii Moldova (raioanele Ştefan Vodă şi Căuşeni). Paşaportul sovietic fals Platon l-a primit încă în 1992 de la curatorii săi din KGB (detalii aici), fiind racolat de serviciile speciale de la Moscova încă în timpul URSS, în anul 1990, fiind elev în clasa XI a şcolii medii ruse din Căuşeni, prin şantaj cu un dosar penal pentru uz de fals, intentat acestuia de miliţia sovietică pentru încercarea de a-şi falsifica livretul militar.

Peste doi ani, în 1994, la doar 21 de ani şi fără studii superioare, Veaceslav Platon este făcut de KGB vicepreşedinte al MoldIndConBank şi InvestPrivatBank. În timp ce unii agenţi ai serviciilor speciale ruseşti erau pregătiţi pentru a deveni killeri, care urmau să înlăture ţinte vii la comanda curatorilor, Veaceslav Platon a fost pregătit pentru a deveni killer economic. Tânărul agent urma să devină instrumentul care să îndeplinească cele mai murdare comenzi care vor veni de la Moscova, nu doar de a finanţa agentura rusească de la Chişinău şi Kiev, dar şi de a comite diversiuni economice împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova.

Urma o lungă carieră de raider, ÎM Cristal Flor, Parcul de Troleibuze din Chișinău, SA AlimentarMaș, RED NORD, Primăria Municipiului Chișinău, MoldovaHidromaș SA etc, întreaga industrie de zahăr, toată piaţa de asigurări, întregul sistem financiar-bancar din Republica Moldova şi (în afară de cazurile expuse în acest material) ZaporojyeOblenErgo, DneprOblEnergo, OdesOblenergo; Combinatul Metalurgic Alcev, Combinatul metalurgic Dnepropetrovsk din Ucraina…

Citiți continuarea investigației AICI.

loading...

Comments are closed.