Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), întrezărește un colaps masiv al sistemului public de sănătate din Republica Moldova, în următorul deceniu.
”Întrezăresc un colaps masiv al sistemului public de sănătate din Republica Moldova, în următorul deceniu. Bine, asta însă nu înseamnă că nu vom avea medicină și servicii medicale de calitate. Dar efectiv nu văd cum, în condițiile actuale, statul mai poate concura cu sectorul privat, la capitolul tehnologie, competitivitate salarială și servicii hoteliere.
Ca să supraviețuiești ca și sistem de sănătate public, trebuie să te comporți un pic, să zicem, naționalist, în calitatea ta de autoritate guvernamentală în Sănătate. Acest lucru înseamnă să elaborezi politici reieșind din interesul național al statului în domeniul sănătății, conștientizând faptul că îți pui în cap tot ceea ce înseamnă sectorul medical privat. Din punct de vedere politic – e o sinucidere. Din punct de vedere al managementului sistemului medical – menții în viață instituțiile medicale ale statului și aduci banii de la CNAM în visteria în primul rând a instituțiilor medicale de stat. Bine, acest lucru se petrece el și astăzi, dar pentru mine este inexplicabilă zgârcenia CNAM-ului. La privat – prea puțin, la stat – mai mult, dar oricum prea puțin. CNAM-ul trebuie să fie acel sac din domeniul sănătății unde să bage mâna și instituțiile de stat, dar și privatul. Drept că privatul, doar cu acordului statului, că așa e peste tot în lume, cel mai mare îi dictează celui mai mic.
Astăzi Ministerul Sănătății și sectorul public pierde zilnic competiția cu privatul. Asistăm în ultimii ani la un salt puternic și admirabil al sectorului medical privat, cu o puternică extindere și în afara Chișinăului, lucru care bucură, pentru că asta înseamnă dinamică și evoluție în medicină. Și această dezvoltare este sprijinită clar de populație, pentru că observăm că la moment perioada de programare la spitalele private este de aproape o lună. Și prețurile îs destul de mari, raportate la salariul mediu din Republica Moldova.
Prețurile de la spitalele de stat sunt derizorii, părerea mea, începând cu serviciile de stomatologie și terminând cu intervențiile chirurgicale sofisticate. Matematic vorbind, spitalele private, prin servicii mai scumpe și mai puține atrag mai mulți bani decât statul prin servicii mai multe și mai ieftine ca și preț (cu excepția oncologiei). Astfel sectorul public este perdant și devine neinteresant pe termen lung pentru cadrele medicale și pacienți.
Și un pic despre tehnologiile medicale.
Vedem în fiecare zi comunicate și poze cu mare tam-tam de la actuala conducere a Ministerului Sănătății cu diferite tăieri de panglică la utilajele noi donate de către partenerii externi (cărora le mulțumim). Asta arată bine, adevărat, dar toată această hiperinflație de utilaje medicale în spitalele de stat e o bombă cu ceas pe termen lung, din punct de vedere financiar. În primul rând pentru că nu ai personal calificat pentru ele (mă refer aici la raioane, în mare parte), iar mentenanța pentru acel utilaj oricum o ai de plătit în timp. În al doilea rând, pentru că actualitatea lor expiră peste câțiva ani, dat fiind faptul că progresul tehnico-științific în medicină e la turații nemaivăzute până acum, iar tu, ca stat, vei avea de cumpărat piese de schimb și softuri noi la utilaje deja învechite (chiar dacă funcționale). Privatul își permite acest lux, pentru că face mai mulți bani și îi poate oricând reinvesti, tu – nu.
Modelul de guvernare în sănătate din Marea Britanie (NHS) pentru mine este un exemplu elocvent cum statul și privatul conviețuiesc și fac bani buni împreună. La noi, lipsa de deschidere și aplicare a modelelor străine de management în sănătate la nivelul Ministerului Sănătății transformă mandatul actualei ministre într-o pierdere generală de timp, iar în anii următori ne vom pomeni cu un influx de capital străin în sectorul privat de sănătate. Anticipez investiții noi din Turcia, Israel și Rusia. Astfel medicii din sistemul public vor migra și mai masiv în două direcții acum: în străinătate și în mediul privat.
Să nu fiu înțeles greșit, eu susțin cu mâni și picioare dezvoltarea sistemului de sănătate privat. Am și lucrat în privat în România și știu cu ce se mănâncă. Ceea ce nu susțin eu este medicina privată controlată de străini, la noi acasă. Pentru că asta ar însemna ca banii noștri să plece din țară și este în detrimentul interesului nostru național economic. De exemplu, în România rețelele de spitale private sunt în proporție covârșitoare românești. Există și străini puternici, cum e Monza, însă nu se compară cu Regina Maria sau Medlife. România a știut la timp cum să armonizeze relația privat-stat în Sănătate, iar când s-a confruntat cu ceea cu ce confruntă Moldova azi – exodul medicilor spre străinătate și privat – a crescut prețurile la servicii și aproape că a triplat salariile la stat. Avem ce și de unde învăța, numai să vrem.
Încurajez tare mult oamenii de afaceri din Moldova să investească în sectorul medical de la noi, pentru că, cum am scris în prima propoziție, prevăd un colaps al sistemului public de sănătate”, a declarat Dragoș Galbur, el fiind și absolvent al Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.