„În romanul „Particulele elementare”, scriitorul francez Michel Houellebecq dezvoltă o viziune potrivit căreia anxietatea, agresiunea şi necazurile din societatea umană sunt determinate în mare parte de pasiunile, insatisfacţiile şi frustrările sexuale ale indivizilor.
Eroul principal al cărţii, omul de ştiinţă Michel Djerzinski, este convins că „luată în ansamblu, natura sălbatică nu e decât o mizerie respingătoare” şi decide să o schimbe în mod cardinal. Soluţia utopică pe care o oferă acesta este crearea unei rase umane noi, asexuate, care să înlocuiască omul actual şi să nu mai fie ostatica pornirilor sale vanitoase şi de satisfacere a instinctelor.
Eliberată de povara instinctului sexual, civilizaţia va atinge culmile reconcilierii şi ale progresului, iar reprezentanţii învechitei deja specii Homo sapiens se vor stinge ca nişte epave ale unei epoci primitive şi barbare.
În scenariul pe care îl descrie Houellebecq este salutată dispariţia speciei umane vechi: „o specie chinuită, contradictorie, individualistă şi belicoasă, de un egoism fără margini, capabilă uneori de explozii de violenţă teribile”.
Această viziune ne-ar putea părea ciudată şi exagerată nouă, celor care nu am trăit şi nu am cunoscut în proximitatea noastră oroarea violenţei umane în general şi a celei sexuale în particular. Însă dacă am privi lucrurile din perspectiva victimelor violenţelor sexuale descrise în capitolele precedente şi în paginile ce urmează, s-ar putea să găsim o anumită justificare pentru utopia eugenistă a lui Houellebecq.
În istorie a existat şi există atât de multă violenţă sexuală, încât e indicat poate să ne punem întrebarea, în stil houellebecqian: cum ar evolua istoria umană în lipsa unui instinct sexual? Ar fi istoria la fel de violentă sau mult mai paşnică?”…
Dorian Furtună – fragment din „Homo aggressivus”
https://www.bestseller.md/homo-aggressivus-carte-de-dorian-furtuna.html
Comentați știrea