Geneva de azi poate fi Malta de ieri pentru reconfigurarea polilor de putere de pe glob. Ieri. vorbeam despre o posibilă nouă Yalta. Astăzi, punem în lumină fitilul conflictului din cea mai bogată țară în resurse. Cine a finanțat “protestele spontane” din Kazahstan?
Dacă administrația Joe Biden se ambiționează să mențină protectoratul asupra Ucrainei (pușculița de bani a familiei prezidențiale), atunci va ceda cererilor Federației Ruse de reducere a arsenalului militar și de retragerea bazelor americane din țările est-europene. Adio, cordonul de securitate din doctrina de apărare NATO.
Dar situația nu este limpede de tot. Vrea Vladimir Putin într-adevăr să invadeze Ucraina? Nu știm încă. Poate fi Kievul doar o carte de schimb în marele joc al geopoliticii? Cercetăm cu lupa harta lumii.
Ce ne interesează acum e dacă va fi război în regiune sau nu va fi deloc. Există și un interes comun al Rusiei și al SUA: stoparea expansiunii economice și militare a Chinei. Aici vedem noi cheia mașinăriei de ascuțit stări. Dacă negocierile vor duce la un front comun împotriva Marelui Tigru Asiatic, atunci se va reinventa pentru țările din estul Europei “suveranitatea limitată” a lui Brejnev. Nu-i mai pasă vulturului de pe Capitoliu că iar au picat între scaune niște țări îndepărtate. Războiul va fi de ochii lumii. Nu trebuie consumate bugetele de apărare?
Rusia a ocupat principalele instituții
Un lucru se citește de la distanță: SUA nu se va angaja într-un conflict deschis cu Rusia. În timp ce degetele diplomaților bat darabana pe mesele de negocieri, Pentagonul înarmează armata ucraineană cu arme sofisticate. De partea opusă, Armatei rusești i-a apărut în coastă Kazahstan-ul, un “nu știu cum” răsărit din neant. Marele stat major de la Moscova a dislocat divizii, chipurile, de stabilire a păcii. Se pare că armata Federației ruse a pus controlul pe cea mai bogată țară în resurse din zonă.
Petarde se ivesc de unde nu te aștepți. Bunicii politicii mondiale, Putin și Biden, lasă copii să zburde și să aprindă cerul. Copiii din această poveste sunt agenții serviciilor secrete. Întotdeauna, parcă nu știm, un bal începe cu foc de artificii.
https://www.youtube.com/watch?v=XbLTHU_Ov7E
Cine a finanțat “protestele spontane” din Kazahstan?
Dar cine a dat foc Kazahstanului? Kremlinul nu avea niciun interes. Controla statul prin urmașul lui Nazarbayev. Demiterea șefului serviciilor secrete lasă loc de concluzii. Focul s-a aprins dintr-o comunitate bogată din estul țării hibride (și asta s-a înființat, la fel ca Ucraina, în timpul sovietelor lui Ilici Lenin).
În 2 ianuarie 2022 s-a aprins flacăra. A cuprins și capitala Nur-Sultan. Când se împărțeau arme protestatarilor, atunci ne-am dat seama că există o forță cu putere militară interesată de escaladarea conflictului. Și cine ar putea fi ea?
Păi, să ne uităm un pic pe desfășurătorul istoric al ultimei luni! În 15 ianuarie 2021, Ambasada SUA din capitala Kazahstanului anunța că vor avea loc “proteste spontane,” indicând chiar ziua declanșării acestora. Vigilenți și neîncrezători în revoluțiile populare (am decriptat de prea multe ori, de la “Primăverile arabe,” la “Euromaidan,” finanțările și similitudinile acțiunilor de Public Relations ale protestelor așa-zis spontane), am urmărit in indicator care nu minte: evoluția bursieră.
Kazahstan-ul deține 43% din rezerva mondială de uraniu. A doua zi după anunțul, cu schepsis, pus în pagina Ambasadei de la Nur-Sultan, ce să vezi, pe bursele americane au loc mișcări neobișnuite. Se tranzacționează (conform graficului pus online) aproape 30 de milioane de acțiuni doar din portofoliul Uranium Energy Corps (companie care nu produce uraniu, ci doar cumpără prăjituri galbene de pe piața Spot), cea mai mare sumă din anul 2021. Prețul unei acțiuni crește cu 12 %, pentru a scădea cu 13,3 % de Anul Nou. A doua zi, adică la 1 ianuarie 2022, cu o zi înainte de declanșarea „protestelor spontane” din Kazahstan, indicii bursieri ai companiei speculative sar de la 3,35 USD, la 3,70, o creștere de zece procente, neobișnuită pentru prima zi din an. A doua zi, firește, începe revolta populară.
De la primăverile arabe, euromaidan, Occupy, la revoltele cazacilor
Acțiunea seamănă leit cu fenomenul “occupy Wall Street,” din 17 septembrie 2011, când bursele americane s-au prăbușit, iar nivelul de trai, în ciuda clamărilor publice ale tinerilor din “Marea Ieșeală,” s-a înrăutățit.
George Soros a revendicat atunci că el a finanțat protestele. Astăzi, nu se știe cine sunt prestidigitatorii de pe Wall Street, dar 5 a’clock-ul din seara Sfântului Vasile i-a găsit pe unii câștigători. Că a doua zi au avut loc proteste cu zeci de morți, pentru ei aceștia sunt victime colaterale. Miercuri 5 ianuarie 2022, bursele internaționale au înregistrat o creștere record. Dar ce să vezi, Uranium Energy a surprins piața la începutul lunii noiembrie 2021, susține publicația “The Motley Fool,” când și-a anunțat intenția de a achiziționa operațiunile americane de la Uranium One, al patrulea producător de uraniu din lume, controlat de Rosatam, Corporația de Stat pentru Energie Atomică a Rusiei. Ceva se leagă? Nu vi se pare că închiderea minei de stat de la Crucea de către statul român face parte din războiul mondial al energiei, emergent celui preconizat cu soldați și tehnica din dotare?
Ucraina, credem noi, e doar un pretext. Nimeni nu plânge de dragul arlechinului ajuns, prin jocuri ascunse, președinte la Kiev. Dacă Biden obține angajamentul lui Putin de luptă împotriva expansiunii chineze, pierdem cel mai puțin. Oricum, la noi, vorba profesorului Petrișor Peiu, “Viitorul României – cineva l-a încuiat în beci și a aruncat cheia.”
