EDITORIAL // Cum a ajuns președintele Maia Sandu să-și bată joc de memoria victimelor deportărilor din perioada sovietică

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a comemorat victimele deportărilor staliniste. Consilierii Maiei Sandu sau însăși dânsa în persoană au obosit să mai intre în esența subiectelor pe marginea căror trebuie să se expună, or aleasa poporului are doar câteva noțiuni învățate pe de rost pe care le declamă la orice întâlnire, în orice declarație, în fiecare postare – corupția, justiția și bussinesul!

Doar că, e o blasfemie anume a memoriei jertfelor represiunilor sovietice să folosești astfel de termeni în raport cu victimele Siberiei.

De exemplu, Maia Sandu spune că ”sunt 80 de ani de când zeci de mii de oameni au fost scoși în toiul nopții din case, au fost deposedați de averea agonisită cinstit, au fost batjocoriți si, fără vreun proces de judecată, fără drept la apărare, au fost duși, în condiții inumane, departe de casă”, ceea ce este o enormă prostie. Cum adică fără proces de judecată? Dar cum rămâne cu renumitele ”troici” ale NKVD-ului? ”Investigațiile urmau să fie făcute de grupuri operative “într-o manieră rapidă și simplificată”, iar persoanele cercetate urmau să fie predate troicilor în vederea judecării” – asta scrie chiar pe Wiki.

Vorba e că trebuie de avut dacă nu memoria sfântă, măcar un bun simț față de deportații schingiuiți și să nu spunem despre ei că nu au fost judecați, pentru că astfel de abordări ne fac să uităm CINE i-a judecat și CINE au fost călăii lor din NKVD. N-au ajuns moldovenii să moară în frig, în trenuri pentru vite cornute mari, din cauza unor fenomene abstracte, din cauza că în Uniunea Sovietică nu era PAS-ul să facă reformă în justiție. Or, dacă moldovenii erau să fie judecați și aveau să aibă dreptul la apărare pentru Maia Sandu deportările nu mai erau o tragedie? Pentru că totul s-ar fi petrecut cu judecător și avocat?

Anume că trebuie să specificăm, pentru urmașii noștri, să dezvăluim concret că deportații au fost supuși justiției, unei justiții nedrepte, macabre, diabolice și sovietice, nkvd-iste. Urmașii deportaților au dreptul să știe cine le-a omorât și chinuit rudele. Dar asta nu contează deloc pentru o Maie care își face capital politic și din deportări, încercând să tragă linii de conexiune între o dictatură teribilă și ideile abstracte cu care luptă șefa statului, zi de zi, din birou.

”Pentru că puterea sovietică i-a smuls de printre noi pe liderii de comunități, pe oamenii inteligenți și pe cei care aveau spirit de antreprenor – pe cei care reprezentau un pericol pentru regimul totalitar” – o nouă prostie de la președinție. S-a dovedit că istoria care o știe doar Maia Sandu spune nu că victimele deportărilor au fost niște gospodari, oameni înstăriți, ce au muncit cinstit și reprezentau într-un fel, spuma societății rurale, dar că moldovenii deportați sunt ANTREPRENORI! URSS a deportat sute de mii de conaționali de-ai noștri pentru că ura concurența liberă? NKVD-ul i-a terorizat pentru că aveau ”spirit de antreprenor”, ci pentru că aveau, în principiu gospodării înstărite. Pentru că chiaburii nu se apucau de deschis întreprinderi și S.R.L.-uri și pentru asta au fost duși în Siberia, ci pentru că pur și simplu – munceau cinstit la pământ și aveau agonisite câteva capete de bovine pe lângă casă. Dar asta nu contează pentru Maia Sandu care și aici își bate joc de deportați, specificându-le vina în faptul că au fost niște elemente de bussines prea active.

Și apropo, o mică recomandare pentru președintele Republicii Moldova – nu mai folosiți termeni tâmpi de ”poporul nostru”! Poporul nostru are un nume! Căutați pe Google cum se numesc cetățenii țării pe care o conduceți, doamna Maia.

Autor: Dan Vizitiu

Total
0
Shares
Total
0
Share