Editoriale

EDITORIAL // Dezunirile din fiecare zi: Un singur popor împărțit în două țări sau două popoare diferite?

Pinterest LinkedIn Tumblr

Națiunea este reprezentată dintr-o comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viața economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune. România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice culturii naționale și o conștiință comună a originii.

Cele două state nu au o viață economică și o viață psihică comună. Mai mult, basarabenii, din 1940, au conștiința unui destin istoric aparte și, odată cu căpătarea independenței, a unei șanse istorice separate. Iată deosebirile.

Desigur ca provenim din același tip etno-genetic care s-a format în spațiul carpato-danubiano-pontic, deci avem aceleași vechi tradiții ancestral populare și respectăm aceleași ritualuri de naștere sau înmormântare.

Există însă și o diferență majoră, în spațiul pruto-nistrean circulă și funcționează limba rusă. În regiunea autonomă Gagauz Eri, limba rusă este limba de comunicare interetnică, în regiunea separatistă transnistreană are statut de limba oficială. Un plus lingvistic pe care îl au basarabenii care vine și el să-i deosebească de cei care locuiesc în interiorul frontierelor statului român.

Ratarea de către statul român a integrării economice dintre România și Republica Moldova a dus la menținerea și aprofundarea deosebirilor existente. S-a ratat construcția de poduri peste Prut, poduri peste care ar fi putut trece produsul finit comun care ar fi putut fi găsit la Iași, Bălți, Chișinău și Galați. Chiar dacă au trecut mai bine de 30 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale dintre cele două state, numărul podurilor peste Prut a rămas același – cinci.

S-a ratat construcția unei căi ferate cu ecartament european care să lege Iașul de Chișinău. Câți dintre cetățenii români știu că trenului care circulă între București și Chișinău, la Ungheni i se schimbă roțile? Presupun că destul de puțini. Micul procent al celor care știu asta ne vorbește despre faptul că deși Republica Moldova are o importanță simbolică aparte pentru majoritatea cetățenilor români, doar 1 din 4 persoane care au călătorit în străinatate a vizitat și Chișinăul.

Experiența personală – 30 de ani între Prut și Nistru, venit din România – a arătat că ne-integrarea sistemelor – financiare, economice, mediatice, de sănătate – creează deosebiri. Iar spațiul mediatic/audiovizual, despre unificarea căruia se vorbește din anii ’90, rămâne în continuare să dez-unească.

Autor: Victor Nichituș

loading...

Comments are closed.