Editoriale

EDITORIAL // Guvern învestit, alegeri anticipate, sau ?.. Explicăm în trei scenarii și jumătate

Pinterest LinkedIn Tumblr

Premierul desemnat Igor Grosu va prezenta echipa sa Parlamentului în această săptămână. Astfel, vom avea poate și deznodământul actualei crize politice, care a pornit de la faptul că toate partidele doresc într-o oarecare măsură anticipate și se termină cu faptul că doar președinția și partidul său satelit, PAS, și-o doresc.

Și, după cum ne-au obișnuit și liderii politici, avem în față trei scenarii:

Scenariul 1. Guvernul Igor Grosu primește cumva de la cineva 51 de voturi. Voturile ar putea veni de la deputații PAS, PDM, PPDA, Pro Moldova (44 de deputați) și încă cineva surpriză „din cealaltă parte” – fracțiunea Șor sau grupul „Pentru Moldova”. În acest caz, Moldova intră în normalitate funcțională, având guvern cu drepturi depline, Parlament funcțional și președinte. Totodată, clasa politică ar trebui în acest caz să răspundă la întrebarea – dar ultimele 3 luni pentru ce au fost?

Acest scenariu are alegeri anticipate, dar doar în două circumscripții electorale. Este vorba de circumscripția 32, unde a câștigat Mihai Popșoi, propus pentru funcția de Ministru al Afacerilor Externe și circumscripția 27, unde a câștigat Vladimir Bolea, propus pentru funcția de Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Regionale.

Scenariul 2. Guvernul Igor Grosu nu primește 51 de voturi. În acest caz sunt îndeplinite cel puțin două condiții de dizolvare a Parlamentului. Este vorba de cea care se referă la 3 luni fără guvern (a expirat ieri, 23 martie) și cea referitoare la două tentative de investire respinse (Natalia Gavriliță pe 11 februarie și Igor Grosu). Astfel, Curtea Constituțională ar putea constata că Parlamentul poate fi dizolvat, iar Maia Sandu va emite un decret în acest sens, stabilind la discreția ei data alegerilor parlamentare anticipate.

Conform Codului Electoral, alegerile Parlamentare au nevoie de cel puțin 3 luni de pregătire, asta pentru că legea prevede că trebuie să existe cel puțin două luni de campanie electorală. Asta ar însemna alegeri parlamentare anticipate în una din lunile toride de vară.

Scenariul 3. Guvernul Igor Grosu nu primește 51 de voturi, dar… alegeri anticipate nu au loc acum. Aici pot fi mai mulți factori. De exemplu, înainte de a dizolva Parlamentul, Maia Sandu trebuie să organizeze o nouă rundă de consultări. Există unele interpretări că acea rundă de consultări prevede discutarea doar a datei alegerilor anticipate, însă unele voci spun că se referă și la găsirea unei ultime soluții de a preveni dizolvarea Parlamentului. Pentru că în Parlament există o majoritate (potrivit documentului oficial – 53 de deputați, dintre care doi în arest preventiv pe 72 de ore), în cadrul consultărilor ar putea fi reiterată candidatura acestei majorități – Vladimir Golovatiuc. Astfel, dacă și această candidatură este respinsă, Maia Sandu ar putea încerca dizolvarea Parlamentului, iar în acest caz ar fi o nouă adresare la Curtea Constituțională.

Cu o zi după data limită de 3 luni, încă nu e clar pe care dintre aceste scenarii o să le avem. Pentru că mai este tot timpul și al patrulea scenariu – Parlamentul declară stare de urgență imediat după respingerea candidaturii lui Igor Grosu. În acest sens, pe perioada stării de urgență Parlamentul nu poate fi dizolvat, respectiv, mai urmează o perioadă de incertitudine.

Cum am ajuns aici?

Actuala criză politică a început pe 23 decembrie 2020. Atunci, într-o conferință de presă, Ion Chicu, flancat de Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, își declara demisia. Scopul acelei demisii voluntare era „de a declanșa alegerile anticipate” deoarece „acest Parlament este corupt și trebuie dizolvat”. O zi mai târziu, pe 24 decembrie, Maia Sandu intră oficial în funcția sa de președinte. În aceeași zi, Igor Dodon, președintele devenit „fost președinte” declară că „de azi înainte Maia Sandu este responsabilă pentru situația din țară”.

Încâlceala consultărilor și intervenția Curții

Pe 27 decembrie Maia Sandu organizează prima rundă de consultări, în cadrul cărora toate partidele declară că, în mare parte, și-ar dori alegeri anticipate. Drept răspuns, Maia Sandu a căutat la Curtea Constituțională o cale de a dizolva Parlamentul înainte de termen, fără a trece prin procedura care se referă la guvern. Pe 18 ianuarie, într-un răspuns la sesizarea președinției, Curtea Constituțională a declarat că Parlamentul nu poate fi dizolvat. Drept urmare, Maia Sandu a convocat o a doua rundă de consultări.

Pe 27 ianuarie, după acea rundă de consultări unde nici un partid nu a făcut propuneri, președinta Maia Sandu o înaintează pe Natalia Gavriliță la funcția de prim-ministru. Aceasta a venit pe data de 11 februarie în Parlament să prezinte echipa de guvernare, dar cea mai importantă parte a acestei ecuații – ea nu solicita votul de la deputați, ci mai degrabă, menționa că desemnarea ei este parte a procedurii de dizolvare a Parlamentului.

Candidatura sa este respinsă pe 11 februarie de Parlament, însă în aceeași zi mai sunt organizate alte consultări, unde apare o majoritate parlamentară formată de PSRM și Partidul Șor, care o propuneau pe Mariana Durleșteanu.

Președinta Maia Sandu a refuzat să desemneze candidatura majorității, menționând că nu are încredere în mulți deputați semnatari care fac parte din majoritate. O numește a doua oară pe Natalia Gavriliță, dar PSRM a contestat imediat decretul. Pe 23 februarie, Curtea Constituțională a mai dat o decizie prin care menționează că decretul prin care a fost desemnată Natalia Gavriliță a fost făcut ilegal.

În decizie, Curtea Constituțională menționează însă că tot ce trebuie să facă Maia Sandu este să mai organizeze o dată consultări, iar de acea dată să ia în considerare orice candidatură care îi pune pe masă 51 de semnături.

Consultările au fost organizate pe 16 martie, în prima jumătate a zilei având loc întrevederi cu toate fracțiunile parlamentare. Poziția socialiștilor a fost reiterată – Mariana Durleșteanu să fie prim-ministră. În timpul discuțiilor, însă, candidata majorității s-a retras. Astfel Maia Sandu, având mână liberă, îl desemnează pe șeful interimar al PAS, Igor Grosu.

sursa: Moldova.org

loading...

Comments are closed.