Referitor la votarea privind dreptul Rusiei să revină în cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), expertul de la Chișinău Vlad Lupan oferă câteva argumente raționale prin care explică că s-a procedat greșit. Ori Rusia nu putea fi iertată că a ocupat Crimeea în 2014 încălcând abuziv dreptul internațional.
1. Argumentul revenirii la dialog cu Rusia, promovat de Germania și Franța nu este valabil, deoarece
A. Rusia nu recunoaște că a anexat Crimeea prin “referendum” armat, adica in baza unei ocupații, chiar daca urmate de un “referendum” insa anume asa referendumuri sunt ilegale, fapt neglijat de Rusia, care in toate celelalte cazuri invoca dreptul internațional, nu in acest caz convenabil Rusiei, dar ilegal conform dreptului internațional, ceea ce contravine conceptului unui stat de drept, local sau internațional.
B. De asemenea, in pofida “dialogului” de la Minsk pe Donbas, Rusia continuă să ocupe Donbasul si sa furnizeze armament si trupe in regiune, controland zona direct din Kremlin si, evident, refuzand sa o recunoasca – deci refuzand dialogul.
C. De asemenea, dialogul pe ultimele evenimente din Georgia e absent si se aud doar amenințări, ceea ce este contrar ideii de revenire la dialog.
D. Negocierile pe subiectul transnistrean, chiar si in pofida concesiilor PD pe plăcuțe “neutre” si deci oportunități de transport pentru investitorii rusi din regiunea transnistreană, sunt de facto blocate de Rusia. Mimarea de dialog, prin prezenta si directionarea de “separatisti” proxi nu demonstrează dorinta de dialog.
2. Argumentul deschiderii Rusiei dupa vot a fost răsturnat imediat după acel vot prin declarații ale oficialilor ruși conform cărora orice amenințare ulterioară va avea repercusiuni. Aceasta demonstrează nu doar refuzul la dialog, dar si continuarea politicii externe beligerante. Votul aparent a încurajat Rusia si nu a dispus-o spre dialog. Luând în calcul, ca in Relațiile Internaționale este analizată atat dinamica politicii de putere, cat si factorii “individuali” locali, care influențează percepțiile decidentilor, votul CoE poate fi vazut de Kremlin nu doar ca un câștig, dar si inca o proba a ceea ce ei cred ca este o “decadență” și “slăbiciune” a Occidentului. Viziunea “slabiciunii” este completamente neglijata de catre Vest, care in complezanța proprie nul il consideră in relațiile internaționale, ceea ce este gresit in cazul Rusiei, dupa cum demonstrează realitatea. Aceiasi logica este aplicabila fata de votantii individuali ai rezolutiei.
3. Argumentul revenirii Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) este greșită – acest argument sugerează că o astfel de revenire da procentual mai mari sanse pentru rusii de rand sa beneficieze de deciziile CtEDO – insa Rusia deja a aprobat legislație națională (!) prin care poate sa neglijeze deciziile CtEDO. Astfel, acest argument în favoarea votului era nul ab initio. Insa Kremlinul va permite la CtEDO cateva cazuri minore ca impact general asupra libertăților civice in Rusia pentru a “demonstra” o asa zisa “atitudine democratica.” Cei care urmăresc subiectul inteleg ca astfel de cazuri nereprezentative sunt menținute special in numere relativ mici la numarul total de probleme, pentru a le folosi impotriva criticilor externi, dara fara impact real asupra drepturilor omului acasa, urmate de “whataboutisn” (da la voi…)
Delegații Republicii Moldova la APCE (în frunte cu Andrei Năstase), astfel, trebuiau sa voteze împotriva rezoluției respective, indiferent de așteptările de moment față de Rusia sau Germania, sau oricine altcineva, pornind de la principiul statului de drept pe plan national și arena internațională.
autor: Vlad Lupan
