Social

Expert internaţional: Moldova are nevoie de fonduri de pensii private

Pinterest LinkedIn Tumblr

Chiar şi după reforma sistemului de pensii din 2016, nivelul pensiilor pentru limită de vîrstă din Moldova rămîne relativ scăzut. Prin urmare, trebuie create fonduri de pensii private, care ar aduce rezultate destul de rapide, consideră expertul internaţional în sistemul de pensii, Martin Hutsebaut, scrie noi.md.

Surse din cadrul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) au relatat pentru INFOTAG că declaraţia a fost făcută în cadrul atelierului de lucru „Implementarea reformei sistemului de pensii în RM: realizări şi provocări”, organizat de Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung (FES), în colaborare cu CNSM.

În cadrul activităţii, reprezentanţii Fundaţiei, sindicatelor şi patronatelor au făcut o analiză a deficienţelor şi evoluţiei implementării noii legi a pensiilor. Participanţii au făcut comentarii critice cu privire la unele aspecte, în special perioadele necontributive, indexarea pensiilor, dreptul la pensie anticipată, dreptul la pensia de urmaş şi plata acesteia, sprijinul financiar faţă de pensia de bază, reexaminarea drepturilor la pensie a persoanelor care continuă să activeze, reducerea vîrstei standard de pensionare nu doar pentru femeile care au născut şi educat 5 şi mai mulţi copii, vîrsta standard de pensionare, vîrsta de pensionare a persoanelor care lucrează în condiţii de muncă foarte nocive şi foarte grele, perioada de contribuţie pentru munca foarte grea şi periculoasă.

Coordonatorul de programe FES, Ana Mihailov, a menţionat că după ce a intrat în vigoare noua lege, a fost luată decizia de a analiza evoluţia acesteia, de a identifica punctele bune şi cele slabe ale reformei, de a înţelege ce măsuri trebuie întreprinse în continuare pentru a le depăşi.

„Acum sîntem la etapa de definitivare a documentului de analiză, care urmează a fi prezentat autorităţilor şi tuturor părţilor vizate. În afară de aceasta, împreună cu CNSM, planificăm o amplă campanie de informare asupra subiectului respectiv”, a spus ea.

Potrivit vicepreşedintelui CNSM, Sergiu Sainciuc, sindicatele au fost implicate plenar în reformarea sistemului de pensii, elaborînd propria viziune asupra conceptului reformei.

„Dacă pînă la adoptarea legii am avut poziţii separate, acum vrem să formulăm o viziune comună a CNSM, FES şi expertului străin asupra deficienţelor reformei, care să includă argumente puternice asupra situaţiei reale actuale, de ce propunem anumite modificări şi completări ale legislaţiei. Desigur, era mai eficient dacă la activitate participau şi autorii reformei. Dacă ne-am fi ascultat reciproc în procesul de elaborare a acesteia, astăzi probabil nu întîlneam atîtea lacune în legea respectivă”, a precizat el.

La sfîrşitul anului 2016, Parlamentul a adoptat legea privind reforma sistemului de pensii. Astfel, vîrsta de pensionare a femeilor şi bărbaţilor a fost egalată la 63 de ani, iar stagiul de cotizare a fost stabilit la 34 de ani. Reforma de pensii presupune recalcularea o dată la doi ani a mărimii pensiei pentru persoanele care încă activează în prezent, în ţară sînt peste 130 mii de pensionari ce continuă să activeze.

Sindicatele au fost împotriva desfăşurării reformei de pensii, criticînd majorarea vîrstei de pensionare. Principalul argument al sindicatelor este că la prima etapă trebuie majorată speranţa de viaţă a populaţiei şi abia apoi vîrsta de pensionare. Potrivit datelor sindicatelor, la vîrsta de pensionare ajung doar 35% din bărbaţi.

Reforma de pensii face parte din condiţiile asumate de Guvern faţă de FMI, cu care, la 7 noiembrie 2016, a încheiat un memorandum de cooperare pentru trei ani. Acesta presupune asistenţă financiară pentru reforme şi schimbări structurale, iar FMI acordă în schimb Guvernului $178 mil., care vor fi folosiţi pentru completarea rezervelor valutare ale Băncii Naţionale şi pentru suport bugetar.

loading...

Write A Comment