Experți americani: Raportul Kroll nu reprezintă o dovadă fiabilă împotriva lui Șor

După analiza probelor prezentate împotriva lui Ilan Șor în legătură cu cazul de furturi din sistemul bancar moldovenesc, doi foști oficiali de rang înalt din instituțiile de aplicare a legii din SUA și-au prezentat concluziile, punând sub semnul întrebării probele împotriva lui Șor – om de afaceri israeliano-moldovean și lider al opoziției.

În 2016, Procuratura Anticorupție l-a acuzat pe Ilan Șor de fraudă și spălare de bani în legătură cu falimentul băncilor moldovenești.

Săptămâna trecută, s-a aflat că doi foști oficiali de rang înalt din instituțiile de aplicare a legii din SUA au exprimat o îngrijorare serioasă cu privire la anchetă, probe și verdictul de condamnare în cazul lui Ilan Șor.

Mai jos, vă prezentăm principalele concluzii cu privire la rapoartele companiei Kroll, care au fost folosite ca principale dovezi în instanță în momentul pronunțării sentinței împotriva lui Șor.

Justin Weddle a ocupat anterior funcția de adjunct al procurorului SUA în Districtul Sudic al New York-ului, precum și consilier rezident al Ministerului Justiției al SUA în două centre de cooperare între instituțiile de aplicare a legii, amplasate la București și dedicate combaterii criminalității transfrontaliere și corupției în regiune, inclusiv în Moldova.

Matthew Hawk – fost agent special al Biroului Federal de Investigații din SUA (FBI) cu o experiență de peste 26 de ani în conducerea anchetelor penale transfrontaliere de rezonanță în diverse jurisdicții, inclusiv Ucraina, România, Marea Britanie și Finlanda.

Procuratura moldovenească, bazându-se pe rapoartele Kroll, a ajuns la concluzia că valoarea fondurilor presupus ilegal luate de către Șor a fost de 5,2 miliarde de lei moldovenești și că transferurile pentru credite au fost “fictive”.

Rapoartele Kroll au fost comandate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și nu au fost oficial adăugate ca probe în dosarul penal. Cu toate acestea, rapoartele Kroll 1 și Kroll 2 au ajuns în presă.

În raportul Kroll se menționează direct că acesta “nu ar trebui să fie folosit sub niciun fel de circumstanțe”, că “nu ar trebui să fie tratat ca un document cu recomandări financiare, normative sau legale, pe care Kroll nu este autorizat să le furnizeze”, că “Kroll s-a bazat pe informațiile și analizele furnizate de BNM” și că “la etapa determinării sarcinilor de lucru nu a fost posibilă realizarea unei analize și investigații suficient de profunde pentru a verifica independent informațiile furnizate de BNM”.

În ciuda acestor fapte și a obiecțiilor apărării, rapoartele au fost utilizate ca principală dovadă pe care Curtea de Apel Chișinău s-a bazat.

În raportul lui Weddle se menționează că “Curtea de Apel a afirmat, de asemenea, că raportul Kroll a confirmat concluziile sale cu privire la fictivitatea plăților pe credite și la acțiunile frauduloase ale lui Șor.

Cu toate acestea, raportul Kroll nu este o dovadă competentă pentru niciuna dintre aceste afirmații, iar lui Șor nu i s-a oferit nicio ocazie să răspundă sau să fie supus unui contrainterogatoriu cu privire la probele împotriva sa, deoarece niciunul dintre angajații Kroll relevanți nu a depus mărturie în instanță și nu a oferit explicații cu privire la calitatea muncii lor, premizele pe care aceasta se baza sau semnificația raportului”.

Hawk subliniază faptul că rapoartele Kroll au fost acceptate de acuzare fără a fi efectuate verificări. “În documentele examinate, nu am găsit nicio referire la o analiză independentă realizată de autoritățile moldovenești pentru a verifica concluziile Kroll”, a declarat Hawk.

Apoi, el remarcă faptul că singurul martor-cheie împotriva lui Șor și-a bazat, de asemenea, mărturiile pe rapoartele Kroll. “De exemplu, în hotărârea instanței de primă instanță sunt prezentate declarațiile lui Matei Dohotaru împotriva lui Șor. Potrivit lui Dohotaru, implicarea lui Șor în fraudă este “confirmată” de rapoartele Kroll. Și instanța a acceptat această declarație a lui Dohotaru ca fiind adevărată în rezumatul mărturiilor lui Dohotaru”.

Hawk subliniază, de asemenea, faptul că apărării lui Șor nu i s-a permis să pună întrebări lui Dohotaru în timpul contrainterogatoriului: “Mai mult, în timpul procesului de apel, avocații apărării lui Șor au cerut contrainterogatoriu lui Dohotaru, cerere care a fost respinsă de instanță. Din experiența mea, acestea sunt semne rezonabile că nici rapoartele Kroll, nici declarațiile lui Dohotaru, care se bazează pe rapoartele Kroll, nu au fost niciodată verificate de către partea acuzării”.

Bazându-se pe experiența sa în efectuarea anchetelor în fostele republici sovietice, care include colaborarea cu Kroll pentru efectuarea analizelor financiare, Hawk scrie că “nu-mi amintesc nicio altă cauză în întreaga mea carieră în care concluziile Kroll ar fi fost acceptate ca probe fără nicio analiză/verificare independentă din partea autorităților”.

Motivul este evident: Kroll nu este o instituție de investigație, iar acceptarea concluziilor sale ca adevăr înseamnă că ele conduc o investigație în numele autorităților. Este pur și simplu inacceptabil”.

Hawk aduce încă un motiv convingător pentru care autoritățile moldovene nu ar fi trebuit să se bazeze pe Kroll în acest caz: “Clientul Kroll a fost BNM, organizația împuternicită să supravegheze băncile țării. Cu toate acestea, BNM a angajat Kroll pentru a investiga tranzacțiile legate de falimentul “a trei bănci”. Cu alte cuvinte, BNM, prin intermediul Kroll, a investigat propriile sale potențiale funcții de control și supraveghere”.

“Deficiențele pe care le-am identificat și le-am explicat în acest raport, cum ar fi acceptarea concluziilor Kroll ca adevăr sau utilizarea selectivă a declarațiilor exoneratoare ale acuzatului și prezentarea lor ca mărturisiri, sunt atât de semnificative încât există o probabilitate că astfel de acțiuni ar putea crea în Statele Unite impresia de comportament nepotrivit”, concluzionează Hawk.

Weddle ajunge la o concluzie similară, afirmând că “nici decizia Curții de Apel, nici argumentația sa nu ar trebui să fie considerate ca o bază fiabilă pentru concluziile instituțiilor americane despre Șor și comportamentul său”.

În decembrie 2023, după un proces de succes, Matei Dohotaru a fost interogat de echipa juridică a lui Șor în SUA. În timpul interogatoriului, el nu a putut să confirme că știa despre presupusele probe pe care le-a furnizat împotriva lui Șor în 2017.

Cazul împotriva lui Ilan Șor este încă pe rol în Curtea Supremă a Moldovei.

Sursa: kp.md

Total
0
Shares
Total
0
Share