Expertul în sănătate mintală Jana Chihai: „Lucrătorii medicali ard profesional, salvând vieți!”

Condițiile dificile de muncă, creșterea numărului de pacienți, sunt câteva dintre motivele ce determină apariția sindromului de ardere profesională în rândul medicilor din Republica Moldova, fenomen accentuat în perioada pandemiei COVID-19. Pentru a preveni anxietatea sau atacurile de panică și pentru a ajuta lucrătorii medicali implicați în combaterea pandemiei să depășească aceste momente dificile, Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Uniunii Europene, a inițiat mai multe instruiri în domeniul sănătății mintale pentru angajații spitalelor din țară. Mai multe detalii despre subiectele abordate aflăm de la Jana Chihai, coordonatorul Programului național de sănătate mintală.

Dna Chihai, ce impact emoțional poate avea pandemia asupra lucrătorilor medicali?

Extinderea pandemiei de coronavirus a provocat un grad considerabil de teamă și îngrijorare și în rândul populației, dar în mod special pentru vârstnici, prestatorii de servicii medicale și persoanele cu probleme de sănătate. În această situație critică, lucrătorii medicali din prima linie, implicați direct în diagnosticul, tratamentul și îngrijirea pacienților cu COVID-19, riscă să dezvolte suferință psihică și alte simptome de sănătate mintală.

Numărul din ce în ce mai mare de cazuri confirmate și suspectate, volumul de muncă copleșitor, lipsa de medicamente specifice și sentimentele de a nu fi corespunzător, pot declanșa o adevărată povara mintală pentru lucrătorii medicali. Pandemia poate avea un impact deosebit de mare asupra sănătății emoționale, acolo unde există un fond anxios sau tulburări emoționale.

Frica de boală poate fi copleșitoare, îmbrăcând diverse forme, de la anxietate ușoară, medie, generalizată, ipohondrie și până la atacuri de panică. De aceea, pe lângă recomandările medicale și ajutorul logistic, este nevoie și de sprijin emoțional: de atenție față de propria persoană, dar și de la cei din jur, acceptare, înțelegere și de asigurare a suportului specializat în cazul persoanelor cu predispoziție anxioasă.

Nu există sănătate fără sănătate mintală!

Câți lucrători medicali au beneficiat până acum de instruirile în domeniul sănătății?

Instruirile au avut loc online în baza ghidurilor și recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Timp de șase săptămâni, atât cât au durat trainingurile, angajații din spitale au fost repartizați în câte trei grupuri. Practic, au fost instruiți toți angajații din toate spitalele din țară. Medicii și asistenții medicali au fost învățați să-și gestioneze stresul psiho-emoțional și să-și mențină o bună sănătate mintală și care sunt metodele de a răspunde adecvat și prompt la provocări.

Ce teme ați mai abordat?

Discuțiile s-au axat pe managementul stresului, dar și pe acordarea primului ajutor psihologic. Totodată, i-am informat și despre reacția acută la stres, tulburarea de adaptare și mecanismele de coping, sindromul arderii profesionale și oboseala cronică, anxietatea, depresia și doliul, somatizarea stresului psihic.

Ați observat schimbări în gestionarea individuală a stresului la locul de muncă a medicilor?

Deși am lansat public invitația de a apela la consultație când simt nevoia, trebuie să constat că adresările oficiale din partea lucrătorilor medicali sunt destul de modeste la moment. Solicitările sunt în mare parte non-formale și confidențiale. Uneori primim sunete din partea lucrătorilor medicali care solicită ajutor si consiliere pentru o rudă sau un prieten, dar ulterior, după mai multe discuții, încep a vorbi despre ei.

De ce medicii sunt cei mai predispuși să „ardă” din punct de vedere profesional?

Lucrătorii din prima linie se pot confrunta cu stresuri suplimentare în perioada pandemiei COVID-19 din cauza cerințelor mari, orarului extins de muncă, creșterii numărului de pacienți și necesității de a fi la curent cu cele mai bune practici de tratament.

Predispoziția de ardere profesională vine din capacitatea redusă a angajaților de a utiliza suportul social din cauza programelor intense de muncă și a stigmei din comunități față de lucrătorii din prima linie, a informațiilor insuficiente despre expunerea pe termen lung la persoanele infectate cu COVID-19 și teama de a-și infecta familiile, prietenii și rudele.

În această perioadă complicată, fiecare persoană poate manifesta o varietate de reacții şi sentimente. Mulți se simt copleșiți, confuzi sau foarte nesiguri față de tot ce li se întâmplă. Alții sunt foarte speriați sau îngrijorați, unii indiferenți şi detașați. Modalitatea în care o persoană reacționează depinde de mai mulți factori, inclusiv felul şi gravitatea evenimentului prin care trece, experienţa personală, sprijinul pe care îl are din partea altora, starea sa de sănătate fizică, tradiţiile, cultura și vârsta.

Burnout-ul sau arderea profesională înseamnă epuizare fizică, emoțională şi motivațională, caracterizată prin scăderea performanțelor profesionale, apariția oboselii, a insomniilor, riscului crescut de apariţie a dereglărilor somatice. Sindromul este foarte des întâlnit printre specialiștii în halate albe, dar și printre cei care, în general, intră în contact cu oamenii.

Păstrați distanța fizică, dar creșteți apropierea emoțională!

Cum poate fi prevenit sindromul arderii profesionale?

În primul rând, e nevoie de optimizarea stării de bine la locul de muncă.  Planificarea pauzelor scurte pe parcursul zilei va spori eficiența: luați o pauză de 10 minute la fiecare două ore de muncă. Sarcinile pot fi planificate astfel, încât să aveți acest timp doar pentru dvs. La sfârșitul fiecărei zile, se stabilesc prioritățile pentru a doua zi – lista acestora trebuie să fie una realistă. Și să nu uităm că lista de sarcini NU este o listă de dorințe!

Vorbiți mai des la telefon sau online cu oamenii dragi și de încredere. Păstrați distanța fizică, dar creșteți apropierea emoțională. Continuați să practicați ocupațiile sănătoase care vă plac. În familie, partajați egal sarcinile și responsabilitățile casnice. Mențineți un mod de viață sănătos. Încercați să excludeți alcoolul, tutunul, drogurile. Chiar dacă pe moment, acestea vă pot oferi un sentiment de relaxare, vor avea efecte negative pe termen mediu și lung.

După muncă, luaţi-vă un moment de pauză care să vă ajute să vă relaxați, să vă „dezactivați” de gândurile legate de muncă. O scurtă plimbare, muzica vă vor ajută să vă activați obiectivele personale.

Reduceți semnificativ de mult timpul alocat pentru activitățile nerelevante.De exemplu, pentru mulţi adulţi vizionarea televizorului sau accesarea internetului au devenit o activitate pasivă fără beneficii emoționale sau mintale. Începeți prin a face o notare zilnică a sarcinilor şi veți constata că o parte din activități nu au sens şi semnificație pentru dvs., că nu reprezintă o recompensă reală.

Stabiliţi ce este cu adevărat prioritar şi important pentru viaţa personală, care sunt valorile cardinale. Răspundeţi la email o dată sau de două ori pe zi. Verificarea frecventă a emailului răpeşte din timpul de muncă şi vă abate de la lucrurile cu adevărat importante – faceţi distincţie între muncă şi viaţa personală.

87% din cei chestionați manifestă un anumit grad de ardere profesională

Rezistența la situații de stres poate fi învățată?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să știm că există o vulnerabilitate la stres. Aceasta reprezintă un ansamblu de factori biologici, psihologici si sociali ce pot favoriza instalarea stresului cronic, cu efecte negative pentru sănătate. Factorii psihologici ce pot determina acest tip de vulnerabilitate au următoarele trăsături: introversia, neuroticismul (o trăsătură de personalitate caracterizată de anxietate, teamă, dispoziție variabilă etc.), rigiditatea psihică, toleranța la frustrare (neconcordanța dintre nivelul de aspirație și posibilitățile individului), ostilitatea, agresivitatea, interiorizarea furiei, dispoziția iritabilă, epuizarea. Chiar dacă unele persoane sunt mai vulnerabile la stres decât altele, există strategii de adaptare pe termen lung, ce pot ajuta la reacții adecvate la factorii de stres.

Nefiind propriu-zis o boala, dar un răspuns al organismului la lucrurile care ni se întâmplă în viață, nu există un tratament pentru stres compus din anumite medicamente. Este însă posibil că, în funcție de simptome, medicul să ne prescrie somnifere (dacă avem dereglări de somn), antidepresive (dacă ne simțim anxioși sau depresivi) sau orice alte medicamente ce ar putea trata simptomele fiziologice, precum hipertensiunea arterială sau disfuncțiile digestive. Pentru a gestiona eficient stresul emoțional sau psihic, putem folosi anumite strategii de adaptare, ce includ diverse tehnici de relaxare, ce cresc abilitatea de a ne păstra calmul și de a face față factorilor precum alimentația echilibrată, somnul odihnitor, practicarea unor exerciții fizice și o viață socială satisfăcătoare.

În cazul stresului cronic e vorba de o programare la medic sau psiholog. Stresul nu face parte dintr-un mod sănătos de viață, dar poate afecta sistemul imunitar, sistemul digestiv și pe cel reproductiv, poate crește riscul unui stop cardiac sau al unui atac cerebral, poate face persoanele mai vulnerabile la anxietate și depresie și poate grăbi îmbătrânirea. De aceea, este foarte important să ne asigurăm că acordăm suficient timp relaxării și putem aplica strategiile de adaptare adecvate pentru a face față oricărei situații stresante.

Cât de importantă este consilierea psihologică în această perioadă?

Necesitatea consilierii psihologice pentru lucrătorii medicali din prima linie a apărut odată cu declanșarea pandemiei. Încă din luna aprilie a fost desemnat câte un grup de experți/consilieri pentru fiecare instituție medicală care trata pacienții bolnavi. Atunci, însă, nimeni nu a răspuns apelului nostru și nu a solicitat acest suport psiho-emoțional.

Între timp, la nivel mondial, au fost organizate multiple servicii de susținere psiho-emoționale pentru lucrători medicali, care funcționează cu succes, iar țările raportează progrese.

Pentru a spori adresabilitatea lucrătorilor medicali, s-a decis crearea și promovarea a o serie de webinare de psiho-educație, cu instrumente simple de screening pentru informarea personalului medical despre problemele de sănătate mintală. În decursul a șase săptămâni au fost organizate șase webinare. După webinarul despre arderea profesională, am lansat un chestionar în rândul colegilor. În total, au fost completate 137 de chestionare. Iar rezultatele ne-au arătat că 16 persoane nu trec prin ardere profesională; 67 persoane manifestă un nivel scăzut de ardere profesională; 38 persoane au un nivel mediu de ardere profesională și 17 persoane raportează un nivel ridicat de ardere profesională.

În baza acestor rezultate, putem spune că 87% dintre respondenți manifestă un anumit grad de ardere profesională…

Cu părere de rău, oamenii din Republica Moldova consideră că suferința face parte din ei și le este oarecum rușine să ceară ajutor. Cu toate acestea, cadrele medicale trebuie ajutate și sprijinite. În acest context, am decis că ar trebui să mergem pe alte metode de intervenție. Astfel, s-a hotărât că toate chestionarele, care confirmă un anumit grad de ardere profesională, să fie repartizate consilierilor și psihologilor selectați pentru suport psiho-emoțional. Totodată, fiecare persoană în parte va primi un email cu rezultatele obținute. Mai mult, îi vor fi oferite câteva soluții de depășire a situației. Ne propunem să expediem, către adresele inițiale, un mesaj de susținere personalizat și câteva linkuri pentru screening-ul depresiei și anxietății. Vom comunica cu fiecare persoană prin email si sperăm că vom primi și solicitări din partea lor.

Câți lucrători medicali au solicitat până acum consiliere?

Până acum am primit solicitări din partea a 16 lucrători medicali din patru instituții medicale. Consultațiile vor avea loc la telefon, de două ori pe săptămână.

Total
0
Shares
Total
0
Share