Fostul ministru al Finanțelo, în Guvernul Filip, Ion Chicu, a venit pe pagina sa de Facebook, în care a prezentat totalurile mandatului său, scriind care sunt mijloacele bănești existente la moment în bugetul de stat.
Chicu scrie că Facebook-ul este a devenit o platforma foarte bună de comunicare cu cetăețnii, spunând că în așa mod a reușit să creeze un contact cu oamenii, prezentând de fiecare dată, doar cifre veridice. Fostul ministru a decis să prezinte public “moștenirea” succesoarei sale, Nataliei Gavriliță.
1. Mijloace bănești în conturile bancare ale MF – 3,27 mlrd.lei
2. Toate ordinele de plată prezentate În trezorerie până la 31 mai au fost finanțate integral – deci nu există nici o restanță la plăți.
3. Marea majoritate a cheltuielilor de personal și sociale (pensii, îndemnizații) pentru luna mai au fost deja achitate (1,34 mlrd.lei salarii, 475 mln.lei – transferuri BASS)
4. Veniturile BPN le depășesc pe cele din 2018, după cum urmează:
Bugetul de Stat – mai mult cu 1,137 mlrd.lei, adică 107,7%
BASS (încasări proprii) – mai mult cu 354,6 mln.lei, adică 106,5%
FAOAM (încasări proprii) – mai mult cu 350 mln.lei, adică 120%
Bugete locale – mai mult cu 21 mln.lei, adica 101,3%.
5. Prognoza actualizată a veniturilor BPN (fără granturi) pe anul 2019 indică o creștere față de cifra planificată de circa 500 mln.lei. Prognoza ignoră, în mare parte, trimestrul 4, cînd condițiile fiscale 2019/2018 vor fi identice, adică depăsirea veniturilor va fi și mai pronunțată.
6. Deficitul planificat în buget de circa 3,5 mlrd.lei (restul sînt proiecte investiționale cu sursă de finanțare externă, adică nu au impact direct asupra capacității bugetului de a finanța cheltuielile planificate) urmează a fi finanțat din sursele prevăzute în buget de la plasarea VMS – 1,57 mlrd.lei (la situația din 14 iunie finanțarea netă constituie circa 710 mln.lei, adică exact conform graficului anual), din tranșa FMI (misiunea de evaluare urma să vină în Moldova pe 20 iunie), credit Banca Mondială – DPO 3, asistența din partea UE, sursele provenite din privatizare, și alte sume neesențiale. Toate aceste mijloace pot fi accesate pe parcursul anului, întrucât condiționalitățile de natură financiar-economică sînt, în mare parte, îndeplinite sau realizabile în scurt timp.
7. În afară de aceasta, deficitul planificat în legea bugetară poate fi diminuat semnificativ și prin rectificarea unor cheltuieli neprioritare (anul acesta nu am autorizat, de exemplu, procurarea de mașini noi, mobilă, alte bunuri și servicii) – s-au format deja economii pe mai multe articole de cheltuieli.
8. Cifrele de mai sus indică clar, că în bugetul public național nu există ”o gaură”, după cum s-a tot vehiculat în ultima perioada. Este necesara, bineînțeles, o rectificare/redistribuire între componentele BPN. MF are pregătit proiectul respectiv.
9. Datoria de stat ca pondere în PIB ,la situația din 31 mai 2019, este mai mică atît față de 31.12.2018, cît și față de 31.12.2017. Și este de circa 2,5- 3 ori mai mică decât în țările vecine.
10. Procesul CBTM, inclusiv cu principalele inițiative de politică fiscală menite să continue stimularea dezvoltării businessului și creșterii economice (prevede, de altfel, diminuarea cu încă 3 p.p. adică cu 10%, a poverii fiscale pe plățile salariale în partea de contribuții BASS și FAOAM), este la etapă de finalizare.
În cele din urmă, Ion Chicu a mulțumit tututor pentru comunicarea pe care a avut-o prin intermediul paginii de Faebook, urând ca țara noastră, să se bucure de pace și prosperitate.
