Grupul de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituţionale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia s-a întrunit astăzi în ședință.
Pe lângă membrii Grupului de lucru, condus de copreședintele din partea Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Batrîncea, și copreședintele din partea Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghi Leiciu, la ședință au participat Bașkanul Găgăuziei, Irina Vlah, și Președintele Adunării Populare, Vladimir Kîssa. De asemenea, a fost prezentă Ambasadoarea Suediei în Moldova, Anna Lyberg, precum și reprezentanți ai Organizației „Inițiativa privind gestionarea crizelor” (CMI).
În cuvântul de salut, Președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a remarcat succesele obținute în activitatea Grupului de lucru pentru Găgăuzia și le-a mulțumit membrilor acestuia pentru realizările anului 2020.
În același timp, Speakerul și-a exprimat speranța că participanții grupului vor continua discuțiile constructive, călăuzindu-se de interesele naționale ale Republicii Moldova și ale statalității țării.
Președintele Legislativului a subliniat că este important ca toate fracțiunile să ajungă la un consens larg privind adoptarea, în lectură finală, a celor trei proiecte de lege elaborate de membrii Grupului comun de lucru al Parlamentului Republicii Moldova și Adunării Populare a UTA Găgăuzia.
Proiectele au drept scop îmbunătățirea comunicării între autoritățile centrale și autoritățile Autonomiei și setează acțiuni comune pe direcții importante sociale, economice și juridice.
Bașkanul Irina Vlah a menționat că proiectele au fost finalizate încă în anul 2016, dar dezbaterile politice au stopat adoptarea lor.
”Acum, când Republica Moldova a ales Președintele pentru următorii 4 ani, și avem un parlament cu mandat, noi, Autonomia Găgăuză, mizăm pe un suport larg al proiectelor în Parlament”, a menționat Irina Vlah.
”În numele poporului Autonomiei solicităm partidelor politice să nu politizeze proiectele. Suntem siguri că aceste proiecte merită să fie examinate cu mare atenție și puse în discuție. Avem asistența experților care pot explica cu detalii sensul fiecărei prevederi și ce așteptări avem de la ele”, a mai spus Bașkanul.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, cei doi copreședinți ai Grupului de lucru au mulțumit pentru facilitarea dialogului în cadrul Grupului partenerilor externi, în special Guvernului Suediei, CMI, OSCE și altor organizații internaționale.
Ambasadoarea Suediei în Moldova, Anna Lyberg, a menționat: ”Suedia susține acest proces de dialog încă din 2015 și va continua să depună eforturi ca această platformă sustenabilă să progreseze. Acest lucru poate fi atins pas cu pas, între instituții la nivel central și în autonomie, lucrând împreună pentru a identifica cele mai bune soluții și a construi un mecanism eficient și funcțional, care trebuie să fie bazat pe încredere, profesionalism și dialog. Este important că prioritățile au fost setate în Planul de activități pentru anul 2021 și a fost atins un consens privind importanța continuării dialogului parlamentar”.
Managerul de țară CMI Moldova, Steve Young, a declarat: “Din 2015 CMI a facilitat circa 100 de ședințe formale și informale cu suportul financiar din partea Suediei, în cadrul cărora Grupul de lucru parlamentar a luat peste 60 de decizii. Este extrem de important ca acest dialog parlamentar să continue pentru a avea posibilitatea să lucreze împreună pentru a găsi soluţii comune pentru problemele comune”.
Agenda ședinței Grupului de lucru a inclus mai multe audieri pe subiecte precum realizarea Planului de Acțiuni privind dezvoltarea social-economică a unității teritoriale autonome Găgăuzia pentru perioada 2016-2019; acțiunile întreprinse de către Institutul Național de Justiție pentru integrarea minorităților, inclusiv cei din UTA Găgăuzia, în domeniul justiției; legislația din domeniul protejării patrimoniului cultural național mobil, cu privire la teatre, circuri și organizații concertistice, privind ocrotirea monumentelor, privind meșteșugurile artistice populare, etc.
Grupul de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituţionale, a funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia, a fost creat la 20 noiembrie 2015. Scopul activității Grupului este de a îmbunătăți funcționarea Autonomiei găgăuze în cadrul constituțional al Republicii Moldova, având la bază Legea privind statutul special al Găgăuziei din anul 1994. De la fondare grupul a adoptat peste 60 de decizii comune.
Copreședinți ai Grupului de lucru sunt Vlad Batrîncea, Vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, și Gheorghi Leiciu, membru al Adunării Populare a Găgăuziei.
Dialogul între deputații Parlamentului Republicii Moldova și ai Adunării Populare a Găgăuziei este facilitat de către CMI în cadrul proiectului „Dialog privind Găgăuzia” din 2015. Proiectul adună legiuitori, experți și părți interesate din Chișinău, Comrat și din restul țării pentru a găsi soluții comune la problemele comune legate de Autonomia găgăuză. Împreună cu partenerii de implemetare, proiectul a organizează activități pentru a spori încrederea prin intermediul întâlnirilor neformale regulate, discuţii, ateliere şi vizite de studiu, pentru a creşte capacitatea acestora de a se implica în procesul de rezolvare a problemelor şi asigurarea unui dialog durabil.
CMI este o organizație non-profit, fondată de laureatul Premiului Nobel pentru Pace, ex-președintele Finlandei Martti Ahtisaari în 2000. Eforturile organizației sunt îndreptate spre prevenirea și soluționarea conflictelor și menținerea unei păci durabile.