EDITORIAL // N-aș fi crezut vreodată, că în ajun de Sfântul Vasile voi scrie despre încătușarea politicianului Vasile Costiuc. Nu mi se prea îndoaie limba să-i spun „politician”, pentru că talentele lui și sinceritatea dezarmantă a unui personaj coborât parcă din povestirile lui Creangă, îl recomandă mai curând drept un observator fin și nepărtinitor al realităților noastre, pe care Vasile le tratează cu un umor aparte, pe care-l descoperi abia după ce realizezi întreg discursul. Dar este un politician! Și dovada cea mai năprasnică ne-au pus-o la dispoziție chiar guvernanții, încercând să-i încătușeze gura.
Nu pot ști cât de vinovat este Vasile față de Codul Penal, dar mă pune în gardă, cred că la fel ca pe mulți cunoscători ai justiției noastre, invocarea de către acuzatori ai faimosului articol universal, care în Moldova poate înlocui orice articol al CP în lipsa dovezilor: abuzul de putere ori de serviciu. Acest articol a fost folosit de toți guvernanții de la 1991 încoace, pentru a pune oameni nevinovați după gratii. Invocarea acestui articol a stat și la baza arestării procurorului general Stoianoglo.
Dacă arestul lui Stoianoglo, care a încercat o colaborare deschisă, sinceră și profesionistă cu guvernarea, a însemnat pentru regimul Sandu să se împuște în piciorul stâng, atunci încătușarea lui Costiuc, președinte al Partidului „Democrația acasă” înseamnă două gloanțe în piciorul drept. De ce? Pentru că partidul lui Costiuc a susținut sincer și deschis și a votat Maia Sandu și PAS. Care e vina lui Vasile în accepția regimului Sandu? Că respectivului i-au apărut niște îndoieli în competența guvernării. Maia Sandu, după cum se știe, nu unge pe pâine eterodoxia.
Costiuc nu mi-i prieten, dimpotrivă, ar putea după obișnuința unioniștilor, să mă deteste ca intelectual căruia “nu-i este sortit” să înțeleagă avantajele unionismului, așa cum ni se predică acesta în practică de 30 de ani încoace. N-am observat la el însă acel soi de agresivitate partinică în nici una dintre emisiunile la care am participat împreună. Probabil și din cauza, că este dintre puținii politicieni, care au gândire economică, pe care au căpătat-o nu la cursuri Harvard, ci aplecat asupra soluțiilor sărăciei basarabene. Atâta timp cât există prezumția nevinovăției, nu am de ce să-l consider pe Vasile culpabil. Mai mult, cunosc ca și cititorii mei, că pentru un presupus abuz, sau presupusă spălare de bani, omul se închide, doar pentru a-i paraliza un singur organ: limba…
Autor: Valeriu Reniță
