Curtea Constituțională a Republicii Moldova își va desfășura activitatea în baza unei noi legi, aprobată de Guvern. Documentul, care unifică Legea privind Curtea Constituțională și Codul jurisdicției constituționale, promite un sistem mai eficient și clar pentru funcționarea instituției, însă prevede și măsuri controversate, precum pensiile speciale pentru judecători, care au generat critici acerbe.
Noua lege reglementează competențele Curții, criteriile de eligibilitate pentru judecători și modul de selectare a acestora. Printre altele, judecătorii vor fi obligați să renunțe la apartenența politică, iar durata mandatului necesară pentru obținerea pensiei pentru vechime va crește de la 5 la 6 ani. De asemenea, se introduc sancțiuni disciplinare, precum avertismentele sau ridicarea mandatului, în funcție de gravitatea abaterilor, prevederi care nu existau până acum.
Un punct nou și important este atribuirea competenței Curții de a verifica compatibilitatea tratatelor internaționale cu Constituția înainte de ratificare.
Pensiile speciale pentru judecători – miezul controversei
Legea include și introducerea pensiilor speciale pentru judecătorii Curții Constituționale, stabilite între 55% și 80% din salariul lunar, care poate ajunge la aproximativ 82 000 de lei. Această măsură a fost calificată de opoziție drept „corupție legalizată” și „o subminare a democrației”.
Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a criticat vehement guvernarea PAS, acuzând-o că încearcă să influențeze favorabil judecătorii într-un an electoral. „Aceasta este o nedreptate socială flagrantă, în condițiile în care pensiile pentru cetățenii de rând au fost majorate cu doar 15%, în plină criză economică”, se arată într-un comunicat al formațiunii.
În aceeași notă, Partidul Național Moldovenesc (PNM) a subliniat discrepanțele între politicile salariale ale guvernării. „În timp ce salariile judecătorilor au fost dublate în 2021, guvernarea PAS refuză să prioritizeze nevoile cetățenilor obișnuiți. Este inadmisibil ca într-un astfel de context să se promoveze astfel de privilegii pentru un grup restrâns”, au declarat reprezentanții PNM.
Guvernul respinge acuzațiile
În cadrul ședinței, conducerea Ministerului Justiției a respins criticile, afirmând că prevederile sunt similare cu cele existente și nu includ beneficii suplimentare. Cu toate acestea, partidele de opoziție solicită Parlamentului să respingă proiectul și cer consultări publice pentru a analiza impactul acestuia.
Proiectul va fi înaintat spre dezbatere Parlamentului în următoarele zile.