Liderul CUB, Igor Munteanu propune guvernării noi modificări la Codul electoral pentru a promova votul prin corespondență, dar numai pentru SUA și Canada, și sub eticheta unui ”proiect pilot”.
”Desprindem mai multe necorespondențe între intenție și practica pe care o solicită.
1. În I rând, RM trebuie să propună mijloace efective de a face participarea cetățenilor din diasporă în procesul electoral cât mai facilă, mai puțin costisitoare. Dar, numai în condițiile în care soluțiile operabile nu știrbesc din credibilitatea procesului. Observăm că votul prin corespondență propus de autorii acestei inițiative și, aparent, acceptat de CEC și partidul majoritar, va fi aplicat pe continentul Americii de Nord, nu doar ca o versiune demo, care ar putea fi utilizat mai târziu. Asta înseamnă că erorile sale nu vor putea fi ajustate, simulate, adapte, dacă ceva nu merge bine. Notez că alegerile din SUA și Canada au adunat până în 2021 voturi în special în marile orașe americane (DC, New York, Chicago, Raleigh, Seattle, Boston, San Fransisco), iar deschiderea de secții de vot s-au organizat, de obicei, cu acordul autorităților DepStat, în strânsă colaborare dintre Ambasadă, Consuli și comunități moldovenești.
2. În al doilea rând, votul prin corespondență nu va mări esențial numărul de alegători în SUA și Canada, iar costurile poștei ar putea fi un risc prohibitiv în proces. Participarea la vot a crescut în ultimii 8 ani, dar nesemnificativ în raport cu alte state europene în care comunitățile de moldoveni, care locuiesc și muncesc permanent sunt mult mai activi implicați în procesul politic din RM. Astfel, în 2016 în SUA au votat 6,415 cetățeni, iar în 2020 – 9,838. În Canada, la alegeril din 2016 au votat 4000 alegători, iar în 2020 – 5051. Prin comparație, SUA și Canada se găsesc cu mult în urma altor țări europene în care diaspora este mult mai numeroasă și mai activă – în Italia, la alegerile din 2020, au participat 83.032 alegători (de la 51738 în 2016), iar în Germania, la aceleași alegeri, participarea a sporit de la 5717 (2016) la 24080 (2020). Vorbim aici de concentrarea unei diaspore mai numeroase în Europa, și nu doar distanța geografică.
3. În al treilea rând, merită să observăm câteva lacune logice și juridice. Personal, eu susțin rolul votului la distanță (electronic și prin corespondență), ambele fiind practici consacrate, care implică și riscurile lor. Constat că aplicarea modelului propus de autor în alegerile din 2024 va afecta principiile de universalitate și egalitate a cetățenilor în procesul electoral, aducând atingere normelor și obligațiilor internaționale. Votul prin corespondență este oferit fie tuturor cetățenilor care locuiesc în străinătate, fie nimănui. Un sistem al votului electronic ar rezolva problema acestor dezavantaje, însă atunci CEC trebuie să asigure siguranța votului și posibilitatea tuturor celor interesați să obțină certificatele electronice necesare la preț accesibil din partea autorităților RM. Crearea de discriminări la exercitarea dreptului de vot face nelegitime rezultatele, indiferent de bunele intenții ale autorului, așa spun recomandările Comisiei de la Veneția.
4. Inter alia, reținem și faptul că votul prin corespondență este mult mai costisitor în SUA și Canada decât în alte state, costurile vor depăși cu mult costul unui vot colectat conform practicilor existente astăzi, fie la sediul Ambasadei ori consulatelor sale, cu prezența diplomaților delegați de MAEIE/CEC pentru organizarea acestui proces. Cât de secret și liber exprimat va fi votul prin corespondență, nu avem de unde ști, iar eticheta unui proiect pilot nu oferă nicio garanție asupra rezultatului, costurilor, procesului propus de autori. Este esențial ca orice alegător să fie protejat de orice presiuni externe, corupție, manipulare, ori fraude. Ar fi fost necesar ca autorul acestor ”inovații electorale” să se fi consultat cu toți cei interesați, ca un mecanism simplu și democratic de evitare a derapajelor, dar acest lucru nu s-a respectat, după cum constată și Promo-LEX.
5. În sfârșit, reiterăm prejudiciul pe care-l aduce practica vicioasă a PAS de a lansa inițiative fără nicio consultare prealabilă, haotic, fără expertizare, după bunul plac al unor autorități, care-și imaginează că au dreptul și autoritatea de a greși sistematic, fără a accepta niciun fel de corectări. ȘI de această dată, inițiativa presupune amendamente la Codul Electoral într-un an electoral, o practică stabilită ca fiind negativă și vicioasă, ne-conformă standardelor europene, în absența unor avize din partea organismelor internaționale relevante (OSCE/ODIHR, CoE), dar și implicarea activă a societății civile și a opoziției democratice. ȘI de această dată, autorii au scuipat în normele stabilite de Comisia de la Veneția, rămânând în propriile lor grupuri de ”papistași” înrăiți ai monopolului puterii de stat.
Notez aici că în anul 2020-2021 am condus un grup de lucru inter-ministerial în Parlamentul RM (2019-2021), care-și propunea să adoptăm printr-un sistem uniform VOTUL LA DISTANȚĂ, mobilizând în acest scop zeci de experți din cele mai vaste areale de competență, organizații, comunități, pentru a susține votul la distanță, inclusiv electronic și prin corespondență. Atunci proiectul nu era bun pentru PAS, acum este. De ce oare? Azi, modelul propus de a aloca dreptul de vot prin corespondență diasporei din SUA și Canada, ignorându-i pe alții, sună ridicol. Se zice că ”democrația nu crește în copaci”, iar aceste inovații legislative trebuie să fie bine cântărite pentru a evita situațiile confuze și ilegale”, menționează Igor Munteanu, într-o postare pe Facebook.
