Ilan Șor a anunțat că este gata să transfere 5,2 miliarde de lei în bugetul țării. Care sunt condițiile

Politicianul și omul de afaceri Ilan Șor a anunțat că este gata să transfere 5,2 miliarde de lei în bugetul Republicii Moldova. Aceste fonduri pot fi cheltuite pentru dezvoltarea infrastructurii țării, repararea și construirea drumurilor, precum și pentru plăți sociale. Paradoxal, dar autoritățile moldovenești tac și se fac că nu știu despre această propunere. Ele preferă să împrumute bani din Occident, crescând datoria țării din ce în ce mai mult. Cetățenii obișnuiți vor trebui să plătească însă pentru asta.

Schema de un miliard

Deci, de ce autoritățile noastre nu vor să accepte propunerea lui Ilan Șor? Originile ar trebui căutate în cazul de rezonanță privind așa-numitul furt al miliardului. Adevărul despre acest caz nu este convenabil pentru autorități, ca să-l divulge. Acei funcționari și membri ai Guvernului, care au cauzat statului prejudicii de miliarde de lei, încă nu au fost trași la răspundere și nici măcar audiați în acest dosar. Printre membrii guvernului, care au votat pentru aceste fărădelegi, a fost și actualul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu.

Ce s-a întâmplat de fapt?

În perioada noiembrie 2014 – martie 2015, Guvernul Iurie Leancă și, ulterior, cel al lui Chiril Gaburici, decid creditarea de urgență a trei bănci moldovenești – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – cică pentru a le ajuta în situație de criză.

Banii sunt alocați sub garanțiile Ministerului Finanțelor și numai după instituirea administrării speciale (adică preluarea deplină a gestionării directe de către Banca Națională, cu demiterea conducerii și acționarilor celor trei bănci).

În total, suma garanțiilor de stat s-a ridicat la aproximativ 14 miliarde de lei. Mașinăria birocratică, care, de obicei, este lentă, de data aceasta a funcționat destul de rapid. Banca Națională a avut nevoie de doar câteva zile pentru a prelua conducerea băncilor, a-și numi administratorii, a semna un contract de împrumut cu aceștia și a emite miliarde de lei.

Astfel, după cum ați înțeles deja, băncile se aflau sub administrare provizorie. Altfel spus, nici acționarii Băncii de Economii, nici conducerea (președintele băncii și consiliul de administrație) nu au avut nimic de-a face cu primirea și distribuirea ulterioară a acestor bani. Totul s-a produs sub controlul

Băncii Naționale și Comitetului Național de Stabilitate Financiară.

S-ar părea că acum băncile își pot continua activitatea, plătind în același timp dobânzi statului pentru suportul financiar. În astfel de situație, băncile păstrează locurile de muncă și clienții, iar statul are de câștigat bani din asta.

Cu toate acestea, autoritățile în frunte cu Valeriu Streleț, care, la acea vreme, ocupase deja funcția de prim-ministru, precum și Banca Națională, au decis lichidarea forțată a celor trei bănci. În consecință, instituțiile de creditare sunt lipsite de orice șansă de a câștiga și de a returna fondurile alocate anterior.

Mai simplu spus: funcționarii de stat ai Băncii Naționale și ai Comitetului de Stabilitate Financiară au fost cei care au convins guvernul să aloce miliarde de lei, apoi au decis cum să-i cheltuiască. Anume de ei ar trebuie să se ocupe Procuratura, dar până acum nu există decizii importante în acest sens.

Au găsit vinovatul

Bugetul Moldovei a pierdut miliarde. Nu este clar unde s-au dus banii. Cert este că cineva trebuie să fie de vină. Autoritățile au decis că cel mai potrivit pentru acest rol este Ilan Șor, care a ocupat funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii din aprilie până în noiembrie 2014.

Asta deși politicianul a spus în repetate rânduri că, în cazul furtului miliardului de dolari din sistemul bancar, de vină sunt acei funcționari, Guvernul, Parlamentul și politicienii care au aprobat scoaterea banilor din trezoreria statului.

„În 2014, eu nu eram nici șef al statului, nici premier, nici președinte al Parlamentului. Nu aveam cum să iau acest miliard! Banii au fost cheltuiți de către Guvern, Parlament și toți funcționarii care erau atunci în comitetul financiar. Acești oameni trebuie să stea la pușcărie și, cu siguranță, vor ajunge acolo!”, a declarat Ilan Șor.

El a adăugat că toate dosarele intentate împotriva lui sunt ilegale. Aceasta este doar o modalitate de a distrage atenția de la adevărații vinovați și beneficiari ai fraudei bancare, iar verdictul împotriva sa este o acțiune pur politică menită să-l denigreze în fața cetățenilor și să-l înlăture de pe scena politică a țării.

5,2 miliarde de lei

În 2015, Ilan Șor, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, a fost acuzat de escrocherie.  Procuratura Moldovei a anunțat că 5,2 miliarde de lei din creditele pe care această bancă le-a acordat companiilor controlate de Șor nu au fost rambursate. Asta deși există toate documentele care dovedesc contrariul.

Avocații lui Șor i-au cerut Procuraturii efectuarea unei expertize, care, desigur, ar arăta că împrumutul a fost returnat. Dar Procuratura încă nu a făcut asta.

5,2 miliarde de lei – este suma  imputată lui Ilan Șor drept prejudiciu pe care acesta l-ar fi cauzat Băncii de Economii, care, ulterior, a fost acoperit din suma oferită de Banca Națională, după instituirea administrării speciale.

În pofida faptului că împrumutul de 5,2 miliarde de lei a fost anterior rambursat de companiile lui Șor, politicianul este gata să transfere aceeași sumă în bugetul Republicii Moldova, prin semnarea unui acord cu Procuratura și Ministerul Finanțelor. Potrivit lui, Ministerul Finanțelor va primi banii, iar Procuratura, în legătură cu lipsa prejudiciului, va renunța la toate acuzațiile împotriva sa.

Într-o scrisoare adresată președintelui Sandu, guvernatorului Băncii Naționale, Armașu, ministrului Finanțelor și procurorului general, Șor a declarat că nu își recunoaște vina. Însă pentru ca el și echipa lui să nu mai fie persecutați și pentru ca să se renunțe la acuzațiile fabricate, el este pregătit să răscumpere această datorie a statului către Banca Națională și Ministerul Finanțelor.

„Pledez nevinovat. Dar sunt gata să răscumpăr aceste 5,2 miliarde de lei, în termen de o săptămână. Într-o săptămână, Moldova va primi bani pentru proiecte sociale, pentru oameni. În schimb, Procuratura, în lipsa prejudiciului, renunță la acuzațiile împotriva mea. În acest fel, voi deveni victimă în acest caz și voi contribui la identificarea adevăraților vinovați de falimentarea Băncii de Economii”, a spus Șor.

5,2 miliarde de lei este o sumă semnificativă pentru Republica Moldova. Aceste fonduri ar putea fi alocate pentru realizarea multor proiecte sociale. Dar autorităților noastre nu le pasă de asta. Este mai ușor să te împrumuți din Occident, cu niște condiții draconice.

Datoria crește, dobânzile picură

Bugetul Moldovei crapă. Președinția Maiei Sandu a adus țara într-o stare deplorabilă. Dar se pare că ea nu intenționează să se oprească. Doar în ultimele luni, Parlamentul Republicii Moldova a încheiat câteva acorduri de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Prin urmare, BERD va acorda Moldovei un împrumut în valoare de 165 de milioane de euro. Potrivit autorităților, banii vor fi cheltuiți atât pentru achiziționarea rezervelor de gaze naturale, cât și pentru diversificarea surselor acestora. De asemenea, Republica Moldova va primi peste 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată, care asigură comunicarea între nordul și centrul republicii și oferă acces la porturile Dunării.

Ministrul Infrastructurii al Republicii Moldova, Andrei Spînu, a anunțat că a semnat un acord cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în vederea obținerii unui împrumut de 150 de milioane de euro pentru reparația drumurilor naționale.

Spînu se laudă că reparația drumurilor este una dintre prioritățile autorităților Moldovei, întrucât contribuie la dezvoltarea comerțului. În același timp, el nu spune cât de mult va trebui să plătească țara, mai exact, cetățenii obișnuiți pentru aceste credite de milioane de euro.

Îngroparea țării în datorii este, probabil, cea mai ușoară soluție pentru autoritățile moldovenești. Ignorarea propunerii lui Ilan Șor, de a ajuta țara prin transferarea la buget a 5,2 miliarde de lei, nu demonstrează decât faptul că toate deciziile regimului Sandu-PAS sunt dictate de politică, dar nu și de grija față de popor. A condamna țara la robie este mai bine pentru ei, decât să ajungă la consens cu adversarul.

Lupta nu s-a încheiat

În decembrie 2023, fostul șef de departament al Băncii Naționale a Moldovei, Matei Dohotaru, care este principalul martor în dosarul fraudei bancare, și-a retras mărturiile inițiale depuse împotriva lui Ilan Șor, în timpul unor audieri sub jurământ la Tribunalul Districtual din Washington, D.C.

Ilan Șor susține că intenționează să conteste decizia prin care a fost condamnat definitiv în Moldova. Faptul că un martor-cheie din dosarul în care a fost condamnat și-a retras depozițiile va servi drept temei pentru recursul planificat în Moldova și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Șor a subliniat că va continua să lupte până când va obține victoria. El pledează nevinovat. Politicianul susține că vrea să trăiască și să lucreze în țara sa, vrea ca autoritățile să nu mai persecute oamenii din echipa sa și să obțină cu forța mărturii inexistente. Autoritățile nu sunt însă interesate să recunoască faptul că Șor este nevinovat.

Total
0
Shares
 
Total
0
Share