Luni, 30 iulie, patriotul român Ilie Ilaşcu împlineşte 66 de ani. Fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fost senator român în două legislaturi, el s-a remarcat prin suţinerea cauzei reîntregirii neamului românesc de dincolo şi de dincoace de Prut, fiind întemeietorul Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia. Lupta pentru idealul său i-a adus, însă, o condamnare iniţială la moarte, transformată în detenţie politică grea, timp de nouă ani, în închisoarea de la Tiraspol.
Născut la data de 30 iulie 1952, în comuna Taxobeni din raionul Făleşti al Republicii Moldova, Ilaşcu a absolvit Facultatea de Studii Economice din cadrul Universităţii Agricole din Chişinău. Acesta este căsătorit şi are două fiice. El a lucrat ca econimist – şef al Institutului de Cercetarea „Dnestr” din Tiraspol.
Ilaşcu a devenit cunoscut pentru opoziţia sa faţă de politica Partidului Comunist din Republica Moldova, cu privire la limba moldovenească, pentru susţinerea utilizării scriptului latin şi pentru recunoaşterea identităţii moldo – române.
Oponenţii săi l-au poreclit „extremistul şef” în locul „economistului şef”. În ianuarie 1989, Ilaşcu a fost unul dintre fondatorii unei asociaţii moldoveneşti la Tiraspol. La data de 9 iulie 1989, acesta a fost arestat pentru prima dată, fiind ulterior eliberat cu scuze după câteva zile. De asemenea, în 1989 a fost demis din funcţie, dar a reuşit să-şi recâştige poziţia după ce a apelat la procuratură.
La 5 septembrie 1989, când a vorbit la o întâlnire la Tiraspol în favoarea legilor lingvistice adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, a fost luat de poliţişti, care trebuiau să-l protejeze de mulţimea de oponenţi politici. Începând cu anul 1989, Ilaşcu a fost preşedintele filialei din Tiraspol al Frontului Popular Moldovenesc, care a susţinut unirea Republicii Moldova cu România.
La data de 9 decembrie 1993, Curtea Supremă de Justiţie a Transnistriei l-a găsit pe Ilie Ilaşcu vinovat de o serie de infracţiuni aflate în Codul Penal al Republicii Socialiste Sovietice din Republica Moldova, inclusiv incitarea la săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale, organizarea de activităţi în scopul comiterii de infracţiuni periculoase împotriva statului, asasinarea unui reprezentant al statului cu scopul de a răspândi teroarea, crimă cu premeditare, distrugerea deliberată a proprităţii altcuiva şi utilizarea ilegală sau neautorizată a muniţiilor sau a explozivilor.
Ilaşcu a fost condamnat la moarte prin împuşcare, în timp ce ceilalţi trei membri ai grupului Ilaşcu au fost condamnaţi la muncă silnică timp de perioade cuprinse între 12 şi 15 ani. Ei nu aveau dreptul la recurs.
În timpul procesului, inculpaţii au fost ţinuţi în cuşti de fier armat, fiind consideraţi „extrem de periculoşi”. Această decizie a fost contestată de diferite organizaţii internaţionale pentru drepturile omului care se îndoiau de corectitudinea procesului şi susţineau că au fost urmărite penală numai pentru că erau membri ai filialei Tiraspol a Frontului Popular Moldovenesc, un partid care susţinea unirea cu România. Timp de ani de zile, Ilaşcu a fost ţinut la izolare fără acces la asistenţă medicală sau familie.
Cât timp era închis într-o închisoare din Transnistria, Ilaşcu a fost ales de două ori pentru Parlamentul Republicii Moldova pe listele Frontului Popular Creştin Democrat, în alegerile din 1994 şi 1998. În octombrie 2000, el a primit cetăţenia română, după care a renunţat la cetăţenia moldovenească. În acelaşi an, a fost ales în Senatul României pentru Partidul România Mare, reprezentând judeţul Bacău. Fiind reales în anul 2004, Ilaşcu a fost membru al Senatului până în anul 2008.
Ca urmare a presiunilor venite din partea organizaţiilor ce apără drepturile omului, la data de 5 mai 2001, Ilie Ilaşcu a fost eliberat din închisoare. Alexandru Leşco a fost eliberat la 2 iunie 2004, Andrei Ivanţoc la 2 iunie 2007, iar Tudor Petro Popa la 4 iunie 2007.
Autorităţile ruse au negat încă de la început că ar fi avut vreo implicare în arestarea şi condamnarea grupului Ilaşcu. Curtea Europeană a Dreptului Omului a condamnat însă Rusia, la plata către Ilie Ilaşcu a sumei de 187.000 de euro.
