După alegerile parlamentare din Germania, au început negocierile pentru formarea unei posibile coaliții de guvernare, informează telegraph.md, cu referire la tagesschau.
Procesul poate dura mai multe săptămâni, iar în cazul unui eșec, nu se ajunge imediat la alegeri anticipate.
În Germania nu există un ”mandat formal pentru formarea guvernului”, așa cum se întâmplă în alte țări, precum Austria.
”Mandatul pentru formarea guvernului rezultă exclusiv din rezultatul alegerilor”, iar liderul CDU, Friedrich Merz, va iniția discuțiile cu SPD pentru a forma o coaliție. CDU/CSU și SPD ar avea împreună o majoritate în Bundestag, necesară pentru alegerea cancelarului. Merz a exclus o colaborare cu AfD.
Potrivit Constituției germane, Bundestagul trebuie să își desfășoare prima ședință în cel mult 30 de zile de la alegeri, adică până în 25 martie. Însă negocierile de coaliție ar putea dura mai mult. Alegerea cancelarului nu poate avea loc fără un ”semnal de start” din partea președintelui federal, care trebuie să propună oficial un candidat.
”El se va orienta în funcție de cine are cele mai mari șanse să obțină o majoritate în Bundestag.”
Constituția prevede trei etape posibile pentru alegerea cancelarului:
Faza 1: Președintele federal propune un candidat, iar dacă acesta primește sprijinul majorității Bundestagului (așa-numita ”majoritate a cancelarului”), trebuie să fie numit în funcție. Dacă majoritatea nu este atinsă, se trece la următoarea fază.
Faza 2: Bundestagul are 14 zile pentru a desemna un cancelar cu majoritate absolută.
Faza 3: Dacă nici după aceste 14 zile nu se obține o majoritate, are loc un nou vot, iar candidatul cu cele mai multe voturi este ales. În acest caz, președintele federal are două opțiuni: fie îl numește în funcție, fie dizolvă Bundestagul și convoacă alegeri anticipate în termen de 60 de zile.
Votul pentru alegerea cancelarului este secret, conform regulamentului Bundestagului.
Dacă negocierile pentru coaliție eșuează, nu se organizează imediat alegeri anticipate. Într-o astfel de situație, președintele federal ar putea amâna propunerea unui candidat pentru funcția de cancelar. Însă, potrivit Constituției, Bundestagul trebuie să treacă prin procedura de alegere a cancelarului înainte ca noi alegeri să fie organizate.
În această perioadă de tranziție, Olaf Scholz ar rămâne cancelar interimar, dar nu ar putea declanșa alegeri anticipate printr-un vot de încredere, deoarece mandatul său ar depinde de solicitarea președintelui federal de a rămâne în funcție.
Un exemplu similar a avut loc după alegerile din 2017, când negocierile pentru o coaliție ”Jamaica” (CDU/CSU, Verzii și FDP) au eșuat. Atunci, președintele federal Frank-Walter Steinmeier a purtat discuții cu partidele și a facilitat formarea unei mari coaliții între CDU/CSU și SPD, care a dus la realegerea Angelei Merkel ca cancelar.
Dacă și de această dată negocierile eșuează, președintele federal ar putea juca din nou un rol-cheie, încercând să medieze discuțiile pentru formarea unui guvern stabil.