Bolile cardiovasculare devin tot mai prezente în viața moldovenilor, devenind un aspect deloc îmbucurător pentru societate. Reporterul de la evenimente.md a discutat cu Marcel Abraș, conferențiar universitar, cardiolog intervenționist, șef de secție cateterism cardiac la IMSP Institutul de Cardiologie, despre cauzele aparițiilor bolilor inimii în rândul pacienților. De asemenea, aflați de ce vizitele regulate la cardiolog sunt un „must have” al societății actuale și dacă cafeaua are un impact negativ asupra inimii.
1. La nivel nivel mondial există o statistică despre mortalitatea în rândul populației și primele două cauze sunt cancerul și bolile de inimă. În Moldova care este situația?
Marcel Abraș: Maladiile sistemului cardiovascular reprezintă cea mai frecventă cauză de mortalitate atât la nivel global cât și în Republica Moldova. Cele mai recente date, prezentate de către Biroul Național de Statistică relevă faptul că peste jumătate dintre oamenii care și-au pierdut viața în ultimii ani, sufereau de maladii ale aparatului circulator (57,0), urmate de tumori (16,2%), bolile aparatului digestiv (9,6%), accidentele, intoxicaţiile şi traumele (7,0%), bolile aparatului respirator (4,4%) şi alte cauze (5,8%). Dacă e să comparăm numărul pacienților înregistrați cu maladii ale sistemului cardiovascular actual (653,0 mii cazuri), observăm o creștere semnificativă de aproape 3 ori mai mare comparativ cu anul 2001 (205,7 mii cazuri). Dacă acum câţiva ani bolile cardiovasculare erau considerate o particularitate a sănătăţii persoanelor în vârstă, acum constituie una dintre principalele cauze ale mortalităţii persoanelor apte de muncă.
2. Care ar fi cauzele îmbolnăvirii inimii în rândul moldovenilor? Stresul ar fi un factor?
Modul de viaţă influenţează în mod direct sănătatea inimii. Majoritatea dintre noi se confruntă cu stresul, însă, fiecare persoană are stilul său specific de a reacţiona în faţa acestuia. Acumulat într-o cantitate sporită și pe o durată lungă de timp, stresul, poate duce la diferite probleme, precum mâncatul excesiv, fumatul etc. , factori, care la rândul lor, predispun la bolile de inimă. Cei mai importanți factori de risc asociați bolilor cardiovasculare sunt: vârsta, ereditatea, sexul masculin, fumatul, nivelul crescut de colesterol, obezitatea, sedentarismul, menopauza, boli precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat. Dintre aceștia, unii sunt nemodificabili (vârsta, ereditatea, menopauza), însă majoritatea pot fi modificați și ținuți sub control. Asocierea a mai multor factori de risc crește probabilitatea de apariție a bolilor cardiovasculare.
3. Chiar dacă nu simțim durere, cât de des ar trebuie să mergem să consultăm un cardiolog?
Bineînțeles, fiecare dintre noi își cunoaște propriul corp și recunoaște atunci când ceva pare a nu fi în regulă. Este bine știut faptul că este mai ușor să previi o boală decât să o tratezi, de aceea vizitele regulate la medic – sunt un “must-have” în lumea civilizată. Este dificil de a răspunde cu certitudine care este momentul fix când trebuie consultat un Cardiolog. Primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate se face prin intermediul medicului de familie, de aceea în timpul vizitei anuale, dacă apar, recomandari pentru un consult cardiologic, acestea nu trebuiesc ignorate. La fel este recomandabilă consultația și evidența la medicul cardiolog dacă: cineva din familie are sau a avut probleme cardiace, dacă apar nivele crescute ale tensiunii arteriale, valori crescute ale colestrolului, persoanele care sufera de diabet zaharat, gravidele cu risc de preeclampsie. persoanele peste 40 de ani. Într-o primă fază, recomandată este efectuarea unui consult cardiologic amanunțit (EKG, ecocardiografie, test de efort, Holter etc.) pentru stabilirea diagnosticului și evaluarea tacticii ulterioare de tratament.
Prevenția bolilor cardiovasculare trebuie adaptată riscului cardiovascular la nivel individual: Cu cât riscul este mai mare, cu atât acțiunile trebuie să fie mai intense. De cele mai dese ori maladiile cardiace sunt asimptomatice, de aceea măsurarea tensiunii arteriale și a colesterolului sunt primii pași la îndemâna oricui pentru verificarea sănătății inimii.
4. Care sunt cele mai întâlnite boli din categoria celor cardiovasculare?
Termenul de „boli cardiovasculare” este atribuit mai multor maladii ce afectează inima și vasele sanguine, printre acestea numărîndu-se: cardiopatia ischemica, afecțiunile cerebrovasculare, hipertensiunea arterială, tulburările de ritm și de conducere, insuficiența cardiacă și boala arterială periferică, tromboza venoasă profundă și embolismul pulmonar. Alte boli cardiovasculare includ grupurile afecțiunilor reumatice, care se manifestă printr-o deteriorare a muşchiului cardiac şi a valvelor cardiace, și maladiile cardiace congenitale .
5. Care sunt factorii care ar duce la un infarct?
Infarctul miocardic și accidentele vasculare cerebrale sunt, de obicei, evenimente acute și sunt cauzate în principal de impermiabilitatea arterială care împiedică circulația sângelui spre inimă sau creier. La inimă ocluzia arterei se produce atunci când o placă ateromatoasă din interiorul coronarei se rupe şi se formează un trombus (cheag de sînge) în jurul ei. Placa ateromatoasă şi trombusul vor obstrucţiona fluxul sangvin către celulele miocardice, privindu-le, astfel, de oxigen şi nutrienţi. În lipsa aportului sangvin, celulele musculare ale inimii vor muri. Cauza principală a infarctului miocardic este boala coronariană. Ateroscleroza reprezintă o acumulare a depozitelor de grăsimi pe pereții interiori ai vaselor de sânge, prin depuneri de lipide în peretii vaselor formând placile de aterom, care micsoreaza aportul de sange la țesuturi, generând suferințe de tip ischemic. Nivelul crescut al colesterolului seric este principalul factor de risc al apariției aterosclerozei, în special fracției LDL al acestuia.
Valorile crescute ale colesterolului, hipertensiunea arterială şi fumatul, deteriorează arterele şi contribuie la formarea plăcilor de aterom, reprezentând factori importanţi pentru boala coronariană.
6. Ce se întâmplă cu corpul nostru în cazul în care suferim un infarct cardiovascular?
Dacă placa ateromatoasă a crescut de-a lungul anilor, ea se poate îngroșa suficient pentru a obstrucționa arterele coronariene și a scădea fluxul de sânge. Pacientul ar putea să nu observe cu ușurință că are deja un flux sanguin restrâns, deoarece o dată ce o arteră coronariană devine incapabilă să aducă sânge spre inimă, alte artere coronare se extind pentru a substitui funcția arterei ocluzate. Placa este acoperită de un înveliș fibros solid în exterior, iar interiorul acesteia este moale din cauza conținutului adipos. Dacă placa din artera coronară se rupe, substanțele grase migrează în circuitul sanguin. Trombocitele se îndreaptă spre placă, formând un cheag de sânge (același lucru se întâmplă atunci când aveți o tăietură sau orice fel de lacerație). Formarea cheagului de sânge devine principala obstrucție a fluxului sanguin. Inima este lipsită de sânge bogat în oxigen, iar sistemul nervos trimite imediat semnale în privința a ceea ce se întâmplă. Inițial vor aparea transpirații iar ritmul cardiac va crește. Persoana care suferă un infarc miocardic poate simți, de asemenea, greață și slăbiciune. Pe masură ce sistemul nervos trimite semnale către măduva spinării, celelalte parți ale corpului încep să transmită semnale de alarmă. Veți începe să simțiți o durere toracică imensă care ar putea iradia în brațul și umărul sting, gât, maxilar, urechi sau chiar în abdomen. Pacienții cu infarct miocardic afirmă că durerea pe care au suferit-o a fost ca o săgeată care se stoarce în pieptul lor și poate dura de la câteva minute la mai multe ore. Țesuturile inimii vor muri dacă nu se administrează imediat un tratament adecvat. Dacă inima a încetat să bată complet, celulele creierului vor muri într-o perioadă de la trei până la șapte minute. Însă dacă sunteți tratat imediat, inima va începe să se vindece, însă țesutul deteriorat nu va mai funcționa din nou, ducând la un flux sanguin lent permanent. De aceea o abordare promtă și corectă este de o importanță vitală.
7. Cum are loc procesul de recuperare?
Infarctul miocardic este o problema de sănătate extrem de serioasă, însă există și o veste bună, dacă îi putem spune așa, pentru cei care au suferit un infarct miocardic: vor putea face aproape toate acele lucruri pe care obișnuiau să le facă înainte. În primul rând, trebuie început un program de recuperare cardiovasculară, care va include monitorizarea tensiunii arteriale, a frecventei cardiace și a ritmului cardiac în timpul unui efort. Recuperarea trebuie inițiată cât mai repede de la producerea infarctului miocardic și poate dura până la câteva luni. Activitațile socio-profesionale trebuiesc reluate cât mai curând. În cazul în care desfășurați o activitate profesională care implică solicitare fizică intensă și un nivel ridicat de stres, este indicat să luați o pauză sau chiar să vă schimbați locul de muncă. Reluarea activitaților zilnice trebuiesc concordate nemijlocit cu medicul cardiolog.
8. În cazul bolilor de inimă care este legătura dintre ce mâncăm și maladiile de care suferim? Ce alimente trebuie să evităm din consumul zilnic?
Unul dintre efectele vieții contemporane îl reprezintă schimbările în alimentație: mâncăm mai multă carne, grăsimi, dulciuri, alimente modificate genetic sau cu adaosuri chimice, iar toate acestea nu pot ramâne fară consecințe în organismul nostru.
O alimentație dezechilibrată, bogată în grăsimi saturate, crește valoarea colesterolului, în timp ce grăsimile nesaturate tind să scadă concentrația plasmatică a acestuia. Reducand colesterolul printr-un regim dietetic în care grasimile animale vor fi substituite cu cele vegetale și cu uleiurile din carnea de pește, prin exerciții fizice, prin aducerea la valori normale al IMC, eventual și prin asocierea unui tratament medicamentos, poate fi redusă incidența infarctului miocardic, precum și a altor afecțiuni de natură cardiovasculară. În cazul afecțiunilor cardiovasculare, deseori este recomandată așa numită “dieta mediteraneană”, care favorizează scăderea colesterolului și implicit previne progresia aterosclerozei. Acest regim alimentar presupune un aport important de fibre, vitamine, substanțe cu rol antioxidant, minerale, fiind încurajată o dieta cât mai variată. Tebuiesc evitate grăsimile de origine animalieră: carne grasă, organe de animal, smântana, branzeturi grase, unt, consumul a mai mult de 2 oua pe săptamâna și margarina.
Vitamina E creşte rezistenţa vaselor de sânge şi previne apariţia hipertensiunii arteriale. Alimente bogate în vitamina E sunt: avocado, legumele verzi, cerealele integrale, nucile şi seminţele.
Daca suferiți de hipertensiune arterială, este bine să reduceți consumul de sare, să faceti exercitii fizice periodice si să vă controlați greutatea pentru a elimina pericolul obezității.
9. Cât de recomandată este cafeaua?
O bautură atât de populară nu poate fi ferită nici de aprecieri, dar nici de critici. Ca întotdeauna, adevărul se află undeva la mijloc.
Cele mai recente date au relevat faptul că persoanele care consumă cel puțin 4 cești de cafea pe zi au un risc de mortalitate cu 64% mai scăzut decât cei care nu consumă niciodată sau aproape niciodată cafea. Datele au fost obținute în urma unui studiu de lungă durată, care a fost prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie (ESC 2017).
Bineînțeles că cafeaua nu este lipsită de riscuri: poate provoca iritarea stomacului și a esofagului, poate duce la pierderea de electroliți precum poate afecta de asemenea calitatea și durata somnului, însă în cantități moderate aceasta are efecte benefice, în special asupra sistemului cardiovascular.
Deși numeroase cercetari au aratat unele actiuni negative care au fost puse pe seama cafelei, mai ales în ceea ce priveste aparatul cardiovascular, acestea s-au dovedit a avea la origine un „asociat” al acestia – țigara. Faptul ca majoritatea fumează „la o cafea” este mai dăunator decât dacă cele două ar fi consumate separat, cafeaua potențând efectele toxice ale nicotinei.
10. Ce noutăți din lumea medicală au mai apărut și vin cu soluții în tratarea bolilor de inimă? În RM sunt aplicabile? Care este capacitatea spitalelor din țară?
La etapa actuală în lume se fac cercetări și implimentări permanente în dispozitive medicale și medicamente utile în tratare bolilor de inimă. O serie importantă privind intervențiile coronariene percutane, studiu electrofiziologic cu ablație, închidere de defect de sept atrial cât și canal arterial persistent, coarctație de aortă, denervare renală deja se fac și în Republica Moldova. Totodată, dorim anul acesta să implimentăm în Cadrul secției Cateterism Cardiac din cadrul Institutului de Cardiologie implantare percutana de valva aortică – TAVI. La capitolul medicamente noi de ultimă generație utilizate în tările europene la noi ele ajung mai greu, probabil din lipsa interesului agenților economici de a aduce medicamente scumpe într-o țară cu capacitate de cumpărare mai mică.
