Politică

INTERVIU // Șeful ARBI, despre dosarul miliardului: ”Vă asigur că se depun eforturi mari ca să finalizăm ancheta și să returnă, banii delapidați”

Pinterest LinkedIn Tumblr

Săptămâna trecută, majoritatea parlamentară a dat aviz negativ activităţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), inclusiv Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI), motivul invocat fiind lipsa de progres în recuperarea miliardului furat din cele trei bănci Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

În acest context, explicațiile de rigoare despre rolul ARBI în dosarul ”furtului miliardului” au fost oferite de către șeful instituției, Sergiu Carapunarlî, în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA

T.: Domnule Carapunarlî, aţi citit probabil acea hotărâre a Parlamentului cu privire la lipsa de progrese în dosarul fraudei bancare. Întrebarea noastră către ARBI este: cum se întâplă că niciun leu din miliard nu a fost recuperat?

S.C.: Pentru început, mă voi abţine de la orice comentarii pe marginea declaraţiilor făcute de politicieni şi voi veni cu unele precizări care au fost omise de aleşii poporului în alocuţiunile lor. În primul rând, în nota prezentată de procuratură se face referire la activitatea ARBI din ultimele 6 luni ale anului curent şi nu este vizată întreaga perioadă de când Agenţia a fost implicată în procesul de investigare a bunurilor infracţionale în dosarul fraudei. De aici probabil a şi venit percepţia unor rezultate modeste ale ARBI. Dar haideţi în continuare să vă dau unele referinţe, pe înţelesul tuturor, în care să explic care este rolul ARBI în procesul de recuperare a bunurilor infracţionale şi ce atribuţii are Agenţia, în conformitate cu procedura penală.

Voi aminti că ARBI a fost fondată în anul 2017 şi a devenit pe deplin   funcţională în 2018, după ce s-au operat mai multe modificări ale cadrului legal. Prin urmare, în Codul de procedură penală a fost introdusă instituția „Recuperării bunurilor infracționale”, iar procesul de recuperare a bunurilor infracționale a fost divizat în 4 etape succesive: urmărirea bunurilor infracționale şi acumularea probelor; indisponibilizarea bunurilor infracționale; confiscarea bunurilor infracționale şi repararea prejudiciilor; restituirea (întoarcerea) bunurilor infracţionale.

Din aceste patru etape ale procesului de recuperare, doar primele două intră în competenţele ARBI, adică urmărirea bunurilor infracționale, ceea ce presupune etapa efectuării investigațiilor financiare paralele în cadrul cărora se identifică bunurile care pot fi puse sub sechestru și, respectiv, indisponibilizarea bunurilor infracționale , atunci când se aplică sechestre pe bunurile identificate.

Tocmai din considerentul că în denumirea Agenției se regăsește sintagma „de Recuperare a Bunurilor Infracţionale” s-a creat confuzia că Agenția ar trebui să realizeze toate etapele procesului de recuperare ceea ce este complet eronat, întrucât confiscarea bunurilor se dispune doar de instanța de judecată, iar etapa restituirii (întoarcerii) bunurilor infracționale care presupune executarea hotărârilor de confiscare se realizează de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat.

T.: Domnule Carapunarlî, am impresia că, cei care vor citi acest interviu ar putea să vă acuze că instituţiile statului din nou pasează responsabilitatea una pe alta şi se disculpă pentru lipsa de rezultate.

S.C.: Nu este nicio pasare de responsabilităţi, este explicaţia unui proces complex care împarte rolurile între instituţii, iar ARBI nu poate îndeplini şi funcţia unei instanţe de judecată. Mai mult, este foarte important ca oamenii să înţeleagă că orice deraiere de la procedurile legale poate finaliza cu reducerea la zero a întregului proces de recuperare. Ca să clarific lucrurile trebuie să vă spun că Agenția nu are un rol proactiv, iar declanșatorul investigațiilor financiare paralele, prin care sunt identificate și urmărite bunurile infracționale ale subiecților care dețin calitățile procesuale de bănuit/învinut, îl constituie delegația formulată de organul de urmărire penală/procuror. Aspectele relatate au o importanță deosebită pentru a înțelege activitatea, desfășurată de Agenție, inclusiv în contextul recuperării bunurilor infracționale pe cauzele penale cu denumirea generică „Frauda bancară”.

Interviul integral poate fi citit pe Tribuna.md

Citește și: VIDEO // Maia Sandu, declarație controversată: ”Crimeea este parte a Ucrainei, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrant a dreptului internațional”

loading...

Comments are closed.