Social

Interviu // Șeful Asociației Medicilor de Familie, despre cum sunt selectați, protejați și remunerați specialiștii care vor preleva probe la domiciliul celor suspectați de COVID-19

Pinterest LinkedIn Tumblr

Ghenadie Curocichin, șeful Asociației Medicilor de Familie, a dat un interviu într-un interviu pentru UNIMEDIA, în care vorbește despre cum sunt selectați, protejați și remunerați medicii de familie și asistenții medicali din țară, care urmează a fi implicați în prelevarea probelor la domiciliu, de la pacienții suspectați de infectarea cu COVID-19.

Ministerul Sănătății a decis să implice medicii de familie în colectarea probelor la infecția cu Covid-19 la domiciliu. Acești medici au avut parte de o instruire specială în acest sens? Dacă da, atunci cum s-a desfășurat?

– A fost făcută instruirea necesară. Personal am realizat circa 3 sesiuni de instruire, din sala mare a Ministerului Sănătății, online, cu participarea a câte aproximativ 250 de medici la fiecare sesiune. În unele cazuri, erau câteva persoane la același calculator. Una dintre sesiuni a fost pentru medicii care vobesc limba rusă, din sudul Moldovei. Presupun că majoritatea medicilor au fost instruiți, prin intermediul acestor sesiuni.

Cum a fost organizat acest proces, la nivel național?

– A fost organizată prelevarea probelor cu implicarea centrelor de sănătate raionale, sub controlul și dirijarea lor, prin intermediul unor echipe specializate în acest sens. Aceste echipe au fost instruite și filmulețe li s-au dat, despre cum se îmbracă și dezbracă echipamentul de protecție individuală, cum să preleveze probele etc.

Din câte persoane sunt formate acele echipe mobile care se deplasează la domiciliul pacienților, pentru a preleva probe?

– Este o asistentă medicală și un medic, selectați de directorii centrelor de sănătate raionale, precum și șoferul care conduce mașina.

De ce este nevoie și de medic și de asistent?

– Asistentul medical nu ar avea nevoie și de medic. Asistenții medicali au fost instruiți de la Colegiu să preleve probele, dar se face așa ca să fie o echipă. Nu se știe ce probleme de sănătate mai poate avea pacientul și totodată, situația clinică o evaluează doar medicul.

Câți medici de familie din țară vor fi implicați în procesul de prelevare a probelor la domiciliul pacientului? Câte echipe mobile de prelevare a probelor biologice vor fi organizate în fiecare raion?

– Am senzația că cei din sistemul de Asistență Medicală Primară nu prea corect au înțeles mesajul. Nu toată lumea se implică în prelevare, categoric nu, doar cei desemnați de medicii șefi sau directorii centrelor raionale și atunci decad o serie de întrebări. Cei desemnați au trecut instruirea și au fost echipați și dotați cu transport.

Ne puteți oferi un număr aproximativ?

– Avem 36 de unități administrativ-teritoriale, fiecare raion are cel puțin o echipă, asta ar însemna 72 de persoane. Chișinăul are 5 AMT-uri. Circa 100 poate 150 de medici de familie și asistenți medicali sunt implicați în acest proces.

După ce criterii sunt selectați medicii și asistenții care vor merge la domiciliu pentru a preleva probele? Cei cu vârsta după 60 sau cei cu boli cronice sunt scoși din ecuație, pentru a fi protejați?

– În unele raioane, vârsta medie a medicilor este de 58-60 de ani și aici nu prea ai cum să alegi. Cu asistentele medicale, situația este asemănătoare. Nu știu cum iau deciziile medicii șefi sau directorii, dar e un lucru firesc ca cei mai în vârstă să nu fie implicați, oamenii cu vârsta de 63-65 de ani nu sunt lipsiți de anumite boli cronice și riscul pentru ei este unul mai mare.

În cazul în care toți medicii unui Centru sunt cu vârsta 60+, ar putea fi înlocuiți cu echipe ale Serviciului de Asistență Medicală Urgentă?

– Am venit cu asemenea propunere la ședința de la Minister de vineri, dacă poate merge Urgența în anumite cazuri la pacientul la care ar fi trebuit să meargă echipa cu medicul de familie. Dar acolo apare altă întrebare, echipa de urgență se duce la o chemare, iese și merge imediat la altă chemare și poate trece și o jumătate de zi, dar poate și o zi până probele ajung la laborator.

Dar cât timp sunt valabile aceste probe prelevate pentru diagnosticarea infecției cu Covid-19?

– Aceste probe se iau într-o soluție stabilizator, însă protocoalele care sunt aplicate spun că, cu cât mai rapid este transferată proba la extragerea ARN-ului, la laborator, cu atât e mai bine, șansa de a avea ARN-ul viral distrus este mai mică.

Câte echipamente de protecție au fost transferate până astăzi fiecărui Centru de sănătate raional pentru echiparea medicilor de familie?

– Aceasta este mai degrabă o întrebare către Minister, dar responsabilitatea pentru a echipa aceste grupuri cu destinație specială este pe umerii medicilor șefi sau directorilor centrelor raionale și cu suportul Ministerului. Mai sunt și donații.

Câte probe se preconizează a fi prelevate zilnic de către o singură echipă? Care sunt capacitățile acesteia?

– Depinde de situația epidemiologică. Imaginați-vă Soroca, unde sunt sute de oameni și e carantină deja și o localitate rurală, unde nu este niciun caz. Evident că numărul de probe prelevate va fi foarte diferit în diferite localități.

Câte ore pe zi vor munci aceste echipe speciale?

– Orarul de muncă este ca și la toți medicii de familie, standard în două ture. Prima tură lucrează de la 8.00 pana la 13.00 și în schimbul doi de la 14.00 până seara.

Unii medici s-au plâns că echipamentul care li s-a oferit este prea simplu pentru a evita riscul infectării: doar mască, mănuși, halatul de unică folosință, viziera și botoșeii. Sau echipamentul va fi totuși mai complex?

– Acest echipament în principiu este suficient pentru prelevarea probelor. Întrebarea este cum e gestionat acest echipament.

Echipamentul de protecție se va schimba după fiecare prelevare?

– Logic din 5 probe prelevate se confirmă un caz de infectare. Fiecare al cincilea pacient în medie este cu adevărat infectat cu Covid-19, dar nu știm care dintre ei. Din acest motiv, după fiecare prelevare se schimbă mănușile, halatul, bahilele, se prelucrează viziera și apoi se merge la altă chemare, pentru a preleva altă probă.

Dar unde anume personalul medical va dezbrăca echipamentul? Este un loc specializat sau o va face în mașina cu care se deplasează la pacienți?

– În mod normal, cum a ieșit din apartament, din gospodărie, echipa imediat trebuie să schimbe echipamentul de protecție. Scoate echipamentul de protecție corect, pentru a nu contamina pielea, îl amplasează într-un sac special, închide sacul și în formă izolată îl va transporta la centrul de sănătate, unde în modul stabilit, se va dezinfecta, nimici etc.

Acest lucru nu trebuie să aibă loc în mașină, ci afară. În caz contrar, echipa poate contamina mașina. Deci, în mașină trebuie să ajungă deja cu echipamentul de protecție izolat. Altfel, nimerim în situația în care potențial contaminată fiind, vestimentația ajunge în mașină, echipa o schimbă acolo, contaminează mașina și merge mai departe.

Cum se va desfășura dezinfectarea automobilelor cu care se vor deplasa echipele?

– În mod normal, aceste automobile se dezinfectează sistematic. Unii folosesc acest automobil pentru a transmite analizele la laboratoare, altele pentru a lua documentația, dar indiferent de utilizare, automobilele se dezinfectează.

Aceeași echipă care prelevă probele la domiciliu le trasportă și la laborator sau care este procedura?

– Echipa aduce probele la centru, apoi sunt transportate la laboratoare. Aici lucrează o rețea întreagă, s-a prelevat proba, s-a ajuns în centru, dacă e aproape laboratorul, evident o va duce direct acolo. În Chișinău sunt câteva laboratoare, iar în raioane acestea sunt pe regiuni.

Dar pacienții la care merge echipa mobilă specială după ce criterii cum sunt selectați?

– Se merge la toți cei care prezintă simptome de infecții virale respiratorii. Acest virus este neobișnuit prin faptul că nu are simptome specifice în manifestările sale. Se prezintă ca orice infecție virală respiratorie. Din acest motiv, toți care prezintă astfel de manifestări clinice sunt suspecți la Covid-19.

Totuși, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă a fost scos din ecuație sau în continuare preia pacienții cu suspecție la Covid-19? Dacă da, în ce cazuri?

– Urgența merge și estimează starea pacientului, în cazul în care pacientul este în stare gravă, indiferent dacă are suspecție la Covid-19 sau nu, el este transportat la spital, pentru că are criterii de spitalizare. Și atunci deja spitalul se ocupă cu prelevarea probei, tratament etc. AMU informează medicul de familie că în sectorul lui a fost internat un pacient cu suspecție la Covid-19, în stare gravă. Dar dacă starea pacientului este ușoară sau medie, imediat urgența informează medicul de familie că are în sector un pacient suspect la Covid și că trebuie să meargă să ia proba.

Dacă va crește rata infectării printre medicii de familie, cine îi va înlocui, în special în localitățile unde activează doar câte un medic de familie la câteva localități concomitent?

– Anume din acest motiv, organizarea s-a făcut de la centrele raionale, care au mai multă flexibilitate în a mobiliza pe cineva din satul vecin și chiar din centrul regional pentru această activitate de prelevare a probelor. În sarcina centrului raional s-a pus organizarea acestor echipe, care mai degrabă este dotat și cu transport.

Cum va avea loc remunerarea acestor medici care vor merge acasă la pacienți? Asociația planifică să solicite o majorare fixă de salariu, pentru a evita o discriminare în rândurile medicilor din diferite instituții?

– Noi ca Asociație profesională putem opta pentru orice doresc medicii, dar riscăm să nimerim în altă extremă. În unele localități echipele vor preleva 100 de probe într-o săptămână, în altele 10, în rezultat, toți vor primi o majorare egală de salariu, nici așa nu este echitabil. Noi nu am avut ocazia să discutăm partea remunerării, dar personalul implicat în prelevarea probelor va fi salarizat separat.

Unii medici au declarat că își vor prezenta cererile de demisie pe motiv că nu vor să pună în pericol propria sănătate și cea a familiei, făcând parte din grupul de risc. Cum credeți, acest fenomen ar putea lua amploare? Există riscul ca policlinicile să rămână efectiv fără medici de familie?

– Din înțelegerea incorectă a informației s-a ajuns la asemenea concluzii. În realitate, nu toți medicii de familie sunt și vor fi implicați în prelevarea probelor.Totodată, ei au un protocol de conduită și de supraveghere la distanță. În prelevarea probelor vor fi implicate doar echipele mobile de prelevare a probelor. După aceste explicații, spiritele ar trebui să se calmeze.

Totuși, dacă șeful de instituție a decis implicarea unui anumit medic și acesta nu este de acord, el poate refuza să facă parte din echipa mobilă?

– Dacă medicul de familie are argumente, medicul-șef e și el om și înțelege. El știe colectivul, cunoaște cine are probleme de natură medicală, de natură familială. Nu se reduce doar la faptul că un medic are o boală cronică, altul are 2 copii acasă.

S-a discutat cumva despre posibilitatea de a caza separat medicii de familie care vor face parte din echipele mobile?

– Este o idee bună pentru cei care decid să își protejeze familiile. Trebuie să vedem câți lucrători medicali au nevoie de cazare separată și care sunt posibilitățile raioanelor în acest sens.

Ce mesaj aveți pentru medicii de familie, pentru a-i încuraja?

– Trebuie să fim realiști și să știm că majoritatea populației, inclusiv noi, medicii, vom avea de trecut prin infecția aceasta. Partea bună constă în faptul că circa 80% dintre cei infectați au fie o formă asimptomatică, fie una ușoară. Medicii nu trebuie să se teamă de această situație, ei trebuie pur și simplu să gestioneze corect dispozitivele de protecție individuală. Toți vom trece cu bine de această situație.

Citește și: VIDEO // România va trimite în Republica Moldova medici, medicamente și materiale de protecție

loading...

Comments are closed.