Prin decizia din 06 noiembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul lui Iurie Reniță, menținând hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), prin care fostul ambasador contestase rechemarea sa din funcție și încetarea raporturilor de muncă din Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE). Reniță solicitase anularea ordinului prin care a fost eliberat din funcția de ambasador în Belgia și ceruse să fie repus în funcție sau într-o poziție echivalentă, susținând că decizia a fost influențată politic și a încălcat legea Serviciului Diplomatic și Codul Muncii.
Argumentarea Judecătoriei Chișinău a fost că Reniță nu poate beneficia de nulitatea actului administrativ, deoarece la momentul rechemării, în 2017, Codul Administrativ nu reglementa nulitatea retroactivă a unor astfel de acte. Instanța a reținut că, în temeiul Codului Administrativ și al Legii Contenciosului Administrativ, o cerere de anulare a unui act administrativ poate fi admisă doar în condițiile în care actul este ilegal în baza legislației valabile la data emiterii acestuia. Ordinul MAEIE prin care a fost încetată activitatea lui Reniță a fost emis legal conform procedurilor administrative în vigoare la acea vreme, au motivat judecătorii.
Reniță a criticat însă dur decizia, susținând că este victima unei acțiuni coordonate, dictată politic încă din perioada în care se afla în funcția de ambasador al Republicii Moldova în Belgia, Luxemburg și la NATO. El a acuzat intervenția directă a liderilor politici de atunci, inclusiv Vlad Plahotniuc, fostul președinte Igor Dodon, fostul prim-ministru Pavel Filip și fostul ministru al Afacerilor Externe, Andrei Galbur. Potrivit lui Reniță, aceste personalități au orchestrat rechemarea sa în urma unei solicitări politice venite din partea lui Dodon, cu acordul lui Plahotniuc, o acțiune pe care o consideră abuzivă și contrară reglementărilor diplomatice.
Reniță a contestat și imparțialitatea judecătorilor care au examinat cazul său, atât la Judecătoria Chișinău, cât și la Curtea de Apel, acuzând „justiția părtinitoare” și susținând că deciziile au fost influențate de „forțele politice” și de interesele celor aflați la putere. În acest context, fostul ambasador a subliniat că judecătorii din completurile de judecată, inclusiv președintele completului Curții de Apel Chișinău, Ghennadie Mîra, și judecătorii Angela Braga și Victoria Sîrbu, ar fi acționat la ordinele unor figuri politice, ignorând intenționat articolele din Codul Muncii și legea Serviciului Diplomatic, care prevăd proceduri clare de rechemare a diplomaților din funcție.
Potrivit acestuia, instanțele au refuzat să ia în considerare argumentele legale aduse în sprijinul său, cum ar fi obligația MAEIE de a-l transfera în cadrul ministerului la expirarea mandatului, și au favorizat argumentele părții adverse. „Justiția reformată nu s-a schimbat esențial”, a declarat Reniță, sugerând că procesul său a fost manipulat politic și că decizia de menținere a rechemării sale are implicații asupra transparenței și legalității deciziilor administrative în Republica Moldova.
În declarațiile sale, fostul ambasador a criticat lipsa de reacție a foștilor și actualilor miniștri ai Externelor, enumerându-i pe cei care ar fi putut corecta ordinul de încetare a raporturilor sale de serviciu, dar au refuzat din „frică față de superiorii politici”. Lista include nume precum Andrei Galbur, Nicu Popescu și Tudor Ulianovschi, printre alții. Reniță a menționat că „această ilegalitate putea fi eliminată printr-o simplă modificare” a ordinului de rechemare, însă politicienii s-au eschivat de la această decizie.
Cu această decizie definitivă, procesul lui Reniță este aproape încheiat, dar fostul ambasador afirmă că va continua să lupte pentru justiție și va expune „abuzurile și ilegalitățile” la care a fost supus. El consideră că această experiență reprezintă o dovadă a „presiunii exercitate asupra justiției moldovenești” și a influenței pe care factorul politic încă o are în deciziile administrative și judiciare din Republica Moldova.
Decizia instanței de apel este executorie de la emitere, cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție.
Amintim că Iurie Reniță a ocupat și funcția de deputat, fiind ales pe listele Blocului ACUM, fără a avea apartenență politică.