Astăzi, judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Mariana Pitic și Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au admis și acțiunea în contencios administrativ înaintată de judecătorul Ion Chirtoacă împotriva Comisiei politice Pre-Vetting, instituită de către Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Maia Sandu. Prin această hotărâre, a fost anulată decizia dată de Comisia Pre-Vetting pe data de 20 ianuarie 2023 și s-a dispus reevaluarea candidaturii lui Ion Chirtoacă pentru funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Judecătorul Ion Chirtoacă, cunoscut pentru pozițiile sale critice cu privire la problemele din sistemul de justiție și necesitatea reformei acestuia, a fost supus evaluării Comisiei Pre-Vetting înainte de a deveni candidat pentru funcția menționată. Comisia a ridicat îndoieli cu privire la nedeclararea unui cont bancar și a unor transferuri de bani de către părinții lui Ion Chirtoacă, dar și cu privire la procurarea unui apartament la preț preferențial.
Cu toate acestea, CSJ a examinat atent cazul și a ajuns la concluzia că membrii Comisiei Pre-Vetting nu au autoritatea de a verifica veniturile obținute peste hotarele țării și că transferurile bancare efectuate au fost transparente și nu pot fi considerate suspecte. Judecătorii au subliniat că verificarea acestor aspecte poate fi realizată doar de către autoritățile străine relevante, iar Comisia de evaluare nu a tratat în mod corect explicațiile date de către Ion Chirtoacă cu privire la veniturile realizate de părinții săi peste hotarele țării.
În plus, CSJ a constatat că Comisia Pre-Vetting a aplicat duble standarde în evaluarea candidaturii lui Ion Chirtoacă, spre deosebire de alte cazuri similare, și a ignorat faptul că solicitarea acestuia pentru îmbunătățirea condițiilor de trai a fost în conformitate cu programul implementat de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale angajaților sistemului judecătoresc.
Astfel, Curtea Supremă de Justiție a constatat că decizia Comisiei Pre-Vetting este contrară prevederilor legale și principiilor de proporționalitate și protecție a drepturilor fundamentale. În urma acestei hotărâri, candidatura lui Ion Chirtoacă trebuie să fie reevaluată în mod corect și imparțial de către Comisie.
”Ilegalitatea deciziei contestate duce la anularea deciziei şi dispunerea reevaluării candidatului”, au decis judecătorii CSJ, anulând integral decizia Comisiei politice Pre-Vetting.
În privința candidatului Ion Chirtoacă, judecătorii CSJ au examinat și au dat apreciezi asupra următoarelor aspecte:
- Cu referire la nedeclararea contului bancar şi transferurilor de la părinţii săi în modul stabilit de legislaţie;
- Cu referire la procurarea unui apartament la preţ preferenţiale ligibilitatea şi îmbunătățirea condiţiilor de trai.
Ce ține de pretinsa nedeclarare a contului bancar și a unor transferuri de bani, judecătorii CSJ au subliniat, că membrii Comisiei Pre-Vetting nu au împuterniciri să examineze veniturile obținute peste hotarele țării, iar transferurile de bani au fost prin sistemul bancar, deci transparente și nu pot fi considerate ca dubioase.
”Nu este de competenţa autorităţilor naţionale de a verifica/analiza veniturile obţinute de cetățeanul Republicii Moldova într-un stat străin, în afara unei proceduri corespunzătoare, în condiţiile în care statele au autoritățile lor cu competenţe şi atribuții în acest sens. De altfel, nu poate fi ignorat faptul că, transferurile mijloacelor băneşti au fost realizate prin intermediul instituţiilor bancare, ceea ce suplimentar demonstrează transparența operațiunilor bancare”, au notat judecătorii.
În continuare, Completul de judecată special menţionează că, de rând cu faptul că, reclamantul a prezentat înscrisurile ce justifică veniturile realizate de către părinţi, în special, mama reclamantului, peste hotarele ţării, în perioada de referinţă şi a accentuat faptul că, o perioadă de timp părinţii săi au muncit, nefiind angajaţi oficial, realizând venituri inclusiv şi tatăl, Comisia de evaluare a ignorat aceste explicaţii ale reclamantului. Deşi, reclamantul în procesul de evaluare a indicat despre disponibilitatea părinților de a fi audiaţi pe marginea veniturilor obţinute şi transferurilor efectuate, în vederea elucidării informaţiilor, după caz, Comisia de evaluare a lăsat fără o apreciere circumstanța dată.
”Completul de judecată special relevă că, explicaţiile candidatului date în faţa Comisiei de evaluare corelate cu circumstanţele cauzei, în plus, confirmate suplimentar prin înscrisurile menţionate supra, sunt de natură să înlăture dubiile referitor la sursa veniturilor obţinute de ambii părinţi”, este scris în decizia de astăzi.
”La acest capitol, urmează a fi notată poziţia membrului Comisiei de evaluare din opinia separată, precum că: „munca „la negru ” şi/sau peste programul prestabilit, prestată de către conaţionalii noştri în ţara în care activau părinţii candidatului, este un fapt notoriu şi nu poate fi ignorat cu vehemență. Răspunsurile şi informaţia furnizată de către candidat privind sumele anuale de bani transferate în ţară de către părinţii acestuia, nu par a fi dubioase, luând în considerare nivelul salariilor în Uniunea Europeană, precum şi faptul că ambii părinţi la acea etapă se regăseau peste hotarele Republicii Moldova”, au continuat judecătorii.
”Subsecvent, urmează a fi apreciată relevanţa argumentelor reclamantului precum că, natura acestui cont bancar prin intermediul căruia părinţii realizau transferurile de bani în ţară, denotă că, nu a existat motive sau rea-intenţia de a nu declara acest cont bancar în perioada când era angajat al Ministerului Afacerilor Interne, în special că, ulterior, când a devenit judecător în 2016, reclamantul a început să declare toate conturile bancare şi interesele financiare în conformitate cu legislaţia în vigoare”, au constatat judecătorii.
Completul de judecată special a reținut că, conform art. 22 alin. (2) din Codul administrativ, drept fapt notoriu și element cultural național ca, părinții să-și ajute copiii, iar copiii, la rândul lor, să-și ajute părinții. Acest fapt este o expresie a principiului solidarității dintre membrii familiei, profund înrădăcinat în tradiția și cultura națională. Elementele de tradiție și cultură definesc conceptul politicojuridic de popor (națiune) ca element al statului și, pe cale de consecință, suveranitatea națională a cărui titular este poporul. Completul de judecată special subliniază că, neonorarea de către stat a sarcinii constituționale de a lua măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare, nu exclude posibilitatea de solidaritate economică, financiară și materială între persoane bazată pe relații de familie, prietenie și altele similare.
”Comisia de evaluare trebuia să cerceteze multiaspectual, complet şi obiectiv informația acumulată în privința candidatului Ion Chirtoaca și să pună la baza dubiilor serioase doar probe pertinente directe, dar nu ipoteze abstracte și rupte de contextul social-economic al Republicii Moldova. Or, la caz, Comisia de evaluare nu a reținut probe cum ar fi explicațiile candidatului, înscrisurile prezentate de către acesta pentru susținerea poziției sale, precum şi disponibilitatea părinților reclamantului fi a fi audiaţi în procesul de evaluare. Astfel, completul de judecată special constată că, aceste circumstanțe înlătură efectiv orice dubiu serios în privința sursei mijloacelor financiare, iar informaţiile, explicaţiile prezentate de către candidat permiteau Comisiei de evaluare drept urmare a cercetării multiaspectuale şi obiective de a înlătura suspiciunile privind integritatea candidatului”, notează judecătorii.
”Mai mult, pornind de la esenţa principiului egalităţii şi nediscriminării, care presupune tratarea în mod egal a persoanelor aflate în situaţii similare, iar orice diferenţă de tratament trebuie justificată în mod obiectiv, ceea ce, în esenţă, a fost ignorat de către Comisia de evaluare, Completul de judecată special notează că, pârâta a aplicat duble standarde. Or, în cazul altui candidat-judecător care a promovat evaluarea, la aspectul nedeclarării conturilor bancare, Comisia de evaluare a conchis că: „nu a constatat niciun avantaj pentru candidat să nu declare cele două conturi bancare […]”. La fel, în cazul altui candidat-judecător care a promovat evaluarea, Comisia de evaluare la fel, a concluzionat că: „În niciunul dintre cele trei conturi nu au avut loc tranzacții suspecte. Comisia ia în considerare, de asemenea, faptul că candidatul a recunoscut că nedeclararea acestor conturi bancare a fost o omisiune din partea sa și o încălcare a legii. Mai mult, Comisia nu a constatat niciun beneficiu al candidatului în urma nedezvăluirii acestui cont bancar […]. Deși conturile bancare ar fi trebuit să fie dezvăluite, eșecul candidatului de a face acest lucru în aceste circumstanțe, nu reprezintă un dubiu serios cu privire la integritatea financiară a candidatului.” Însă în cazul candidatului Ion Chirtoaca, Comisia de evaluare nici nu a examinat din perspectiva avantajelor sau beneficiilor care le-ar fi avut Ion Chirtoaca prin nedeclararea contului bancar în perioada când activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în special, că nici nu era în funcţia de judecător. Deşi, Comisia de evaluare avea obligaţia de a trata situaţii identice în mod identic, pârâta şi-a exercitat discreţia sa în mod diferit”, scrie în aceeași decizie.
În ceea ce vizează constatarea Comisiei de evaluare a existenţei dubiilor serioase privind conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică în temeiul art. 8 alin.(2) lit. a) din Legea nr.26/2022, în legătură cu modul de dobândire al apartamentului de 68,4 mp, la preţ preferenţial în anul 2022, 32 Completul de judecată special reiterează că, Comisia de evaluare a reţinut că, în esenţă, de către candidat a fost omisă informaţia importantă în cererea sa, care era parte integrantă a procesului de selecţie, despre dreptul de proprietate deţinut asupra apartamentului de 38,4 mp, comportament, care în viziunea Comisiei de evaluare, este în măsură să afecteze integritatea reclamantului şi este suficient de serios pentru a trezi îndoieli publicului în privinţa ireproșabilității conduitei reclamantului.
”Urmează a fi precizat că, Ion Chirtoaca a solicitat îmbunătățirea condiţiilor de trai, având în vedere programul implementat de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale angajaţilor sistemului judecătoresc, înregistrând în acest sens cerere la 21 iunie 2017, pentru a beneficia de apartament la preț preferențial, fiind formată o comisie care a decis în privinţa condiţiilor de eligibilitate. Astfel, este de obligaţia legală a statului de a contribui la protecţia şi realizarea drepturilor fundamentale ale propriilor cetăţeni.
Completul de judecată special menţionează că, în cazul altui candidatjudecător care a promovat evaluarea, Comisia, în esenţă, recunoscând eligibilitatea candidatului pentru înscrierea în programul de îmbunătățire a condițiilor de trai și pentru a beneficia de apartamente la prețuri preferențiale, a acceptat relatările candidatului precum că, la depunerea cererii pentru îmbunătățirea condiţiilor de trai, Consiliul Superior al Magistraturii cunoștea despre faptul că, era proprietarul unei case în alt oraş, însă, nu şi în cazul lui Ion Chirtoaca, fiind constatat că, nu corespunde criteriului de integritate etică, având în vedere depunerea cererii sale în iunie 2017 pentru îmbunătățirea condiţiilor de trai, în baza aceluiaşi program, în situaţia în care avea un spaţiu locativ doar cu suprafaţa de 38,4 mp, deşi, această circumstanţă era reflectată în declaraţiile de interese şi avere existente la Consiliul Superior al Magistraturii. La fel, în cazul altui candidat-judecător, care a promovat evaluarea, aspectul dat nici nu a fost verificat, deşi, la fel, a beneficiat de apartament la preţ preferenţial, figurând cu titlu de proprietar al unui alt bun imobil. În context, urmează a fi reţinute şi argumentele reclamantului precum că, în constatările sale, Comisia de evaluare a ignorat prevederile art. 5 alin. (2) din Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022, deşi, Comisia de evaluare citează aceste prevederi, însă nu motivează de ce încălcările reținute permit Comisiei să decidă nepromovarea candidatului pentru încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată.
Completul de judecată special subliniază că, așa-numitele încălcări de integritate financiară și etică au fost apreciate de către Comisie izolat de contextul social-economic al Republicii Moldova, ceea ce afectează securitatea raporturilor juridice în privința candidatului Ion Chirtoaca. În general, sistemul juridic admite efectul retroactiv al legii, dacă acesta favorizează situația juridică a persoanei, însă acest efect nu poate fi proiectat pe calea interpretării juridice în mod defavorbil persoanei.
”Coroborând circumstanțele enunțate supra, completul de judecată special conchide că, decizia emisă de Comisia de evaluare contrar prevederilor art. 21 din Codul administrativ nu întrunește cerințele de legalitate procedurală şi substanțială, iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatului la o decizie de evaluare favorabilă din acest punct de vedere; Încălcările reținute de către Comisia de evaluare nu satisfac criteriul ce ar permite acesteia să decidă nepromovarea candidatului pentru încălcări ale regulilor de etică şi de conduită profesională de o gravitate ridicată. Completul de judecată special reiterează că, Comisia de evaluare nu a efectuat o analiză și motivare a scopului legitim a deciziei emise; Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatului Ion Chirtoaca de a participa și de a fi ales în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare nu este la caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în legea, însă neconcretizată în decizia contestată. Având în vedere problema de buna funcționare a organelor de autoadministrare judecătorească la momentul emiterii deciziei și nepromovarea candidatului pentru faptele minore, nu doar că nu se încadrează în motivele de nepromovare, dar constituie o încălcare inutilă și ilegală a drepturilor enunțate. Completul de judecată special menţionează că, măsură întreprinsă de autoritatea publică pârâtă este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit. Acesta cerință a legiuitorului implică o punere în balanța a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu cât dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma integrității să fie superior. Prin urmare, excluderea dreptului judecătorului de a fi candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar ingerința dar o anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție. Astfel de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu demnitatea omului și cu cea de judecător. În sinteză la acest aspect de legalitate, Completul de judecată special constată că, decizia Comisiei de evaluare este contrară și principiului proporționalității”, au notat magistrații.
Cu referire la argumentul părţii reclamante precum că, în procedura de evaluare au fost admise erori procedurale grave, manifestate prin lipsa traducerilor în limba engleză a actelor şi declarațiilor prezentate de către candidat la etapa colectării și verificării datelor de către membrii Comisiei, completul de judecată special a reținut că pârâta (Comisia Pre-Vetting) nu a prezentat probe că documentele și înscrisurile prezentate de către candidat au fost traduse în limba cunoscută de membrii străini ai Comisei de evaluare, desemnați de partenerii de dezvoltare, ceea ce echivalează cu lipsa ascultării candidaților de către 3 membri ai Comisiei de evaluare. Acest fapt contravine anume art.10 alin.(9) din Legea nr.26/2022, dar și prevederilor art.art.22 și 92 din Codul administrativ.
”În aceeași ordine de idei, Completul de judecată special constată că, Comisia nu a respectat dreptul de acces efectiv a candidatului la conținutul dosarului administrativ, care oferă dreptul acestuia de a face cunoștință și extrage copii de pe orice document și informație care se referă în privința sa ca participant la procedura administrativă de evaluare. Îngrădirea accesului la dosarul administrativ a generat și încălcarea altei garanții, cum este dreptul la apărare a candidatului în fața Comisiei de evaluare”, au mai constatat judecătorii, subliniind că a fost încălcate mai multe norme legale.
”În cadrul examinării prezentei cauze de contencios administrativ, reprezentanții pârâtei au recunoscut că, atât candidatului Ion Chirtoaca, precum și la dosarul administrativ al candidatului Ion Chirtoaca nu au fost anexate toate materialele administrate de către Comisiei de evaluare, însă doar înscrisurile care Comisia de evaluare le-a considerat, în opinia ei, relevante. Circumstanțele date atestă că, Comisia de evaluare a încălcat dreptul la apărare al candidatului Ion Chirtoaca, deoarece nu i-a asigurat accesul la dosarul administrativ, care trebuie să conțină toate materialele acumulate de către Comisia de evaluare, cu cel puțin 3 zile până la audiere; Completul de judecată special reține că, circumstanțele constatate denotă o încălcare a garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborare efectivă în clarificarea stării de fapt și dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor; Completul de judecată special opinează că, având în vedere şi poziţia reclamantului în acest sens, deși, decizia Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării nu-l împiedică pe candidat să-și continue activitatea în calitate de judecător, sau în altă funcție din domeniul dreptului deținută anterior, ea poate afecta reputația profesională a candidatului – protejată de dreptul la viața privată, de vreme ce ea conține constatări cu privire la lipsa integrității etice și financiare a candidatului”, este scris în decizie.
”Completul de judecată special reţine că, reclamantul a demonstrat caracterul plauzibil al elementelor invocate în cererea sa, precum și respectarea normelor de etică și deontologie, inclusiv cu privire la coerența acţiunilor sale în circumstanțele prezentei cauze. Completul de judecată special reține că, circumstanțele constatate denotă un drept al reclamantului la o altă decizie din partea Comisiei de evaluare decât acea contestată, deoarece sunt de natură de a duce la promovarea evaluării de către candidatul Ion Chirtoaca; =Completul de judecată special reține că, circumstanțele constatate denotă un drept al reclamantului la o altă decizie din partea Comisiei de evaluare decât acea contestată, deoarece sunt de natură de a duce la promovarea evaluării de către candidatul Ion Chirtoaca”, au menționat judecătorii.
”Completul de judecată special notează că, Comisia de la Veneția a recomandat că, decizia finală în privința evaluării să fie luată de către instanța de judecată competentă, totuși Parlamentul Republicii Moldova a optat pentru o altă politică de drept referitor la acest subiect. În pofida acestui fapt, Completul special de judecată subliniază că, din rațiuni de protecție efectivă a drepturilor este în drept și obligat să desfășoare un control judecătoresc de legalitate deplin asupra chestiunilor de fapt și de drept. Chiar dacă, Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este limitat în adoptarea unei decizii finale, totuși argumentele, concluziile și constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru Comisia de evaluare. Această concluzie se desprinde direct din prevederile art. 120 din Constituția Republicii Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al sentințelor și al altor hotărâri judecătorești definitive. Completul special de judecată își întemeiază argumentul său pornind și de la jurisprudența Curții Constituționale, care a reliefat că, chiar dacă completul special al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să promoveze candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această instanță în cazul soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie (DCC nr.42 din 06 aprilie 2023 § 143); Tot din rațiuni de control judecătoresc efectiv, dar și din motive de calitate a legii, Comisia nu este obligată, după dispunerea reluării procedurii de evaluare, să cerceteze alte circumstanțe decât cele care au stat la baza admiterii acțiunii reclamantului. Astfel, evaluarea după reluarea procedurii nu ar trebui să se transforme într-un argument și activitate circulară vicioasă, fapt care este contrar standardului de protecția efectivă a drepturilor, separarea ramurilor puterii de stat, certitudinea juridică și efectul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive”, este scris în decizie.
”Completul de judecată special menționează că, circumstanțele reținute de Comisia de evaluare nu se încadrează din perspectiva proporționalității în motivele de nepromovarea a evaluării candidatului Ion Chirtoaca. Astfel, excluderea şi nu doar limitarea dreptului candidatului Ion Chirtoaca de a participa şi de a fi ales în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru faptele minore reţinute de către Comisia de evaluare nu este, la caz, o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în vedere problema de buna funcţionare a organelor de autoadministrare judecătorească la momentul emiterii deciziei şi nepromovarea candidatului pentru faptele minore, nu doar că, nu se încadrează în motivele de nepromovare, dar constituie o încălcare inutilă şi ilegală a drepturilor enunţate. Completul de judecată special reiterează că, măsură întreprinsă de autoritatea publică pârâtă este una rezonabilă, dacă ingerinţa produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit. Această cerinţă a legiuitorului implică o punere în balanţă a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu cât dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma integrităţii, să fie superior. Prin urmare, excluderea dreptului de a fi candidat la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar ingerința, dar o anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcţie. Din considerentele menţionate, completul de judecată special relevă că, în prezenta cauză se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor nr.19 din 20 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Ion Chirtoaca.
”Completul de judecată special reţine că, ilegalitatea deciziei contestate duce la anularea deciziei şi dispunerea reevaluării candidatului”, au decis judecătorii, anulând decizia Comisiei politice Pre-Vetting.
Judecătorul Ion Chirtoacă a câștigat procesul împotriva Comisiei politice Pre-Vetting by Telegraph Moldova on Scribd