Judecătorul Curții Constituționale, Vladimir Țurcan, numit în funcție la propunerea PSRM, a formulat o opinie separată în care contestă confirmarea rezultatelor referendumului constituțional din 20 octombrie 2024. Potrivit hotărârii Curții nr. 24 din 31 octombrie 2024, referendumul a fost declarat valid, iar modificările constituționale propuse pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană au fost aprobate prin votul cetățenilor. Totuși, Țurcan consideră că acest rezultat nu îndeplinește pragul legal necesar și că proiectul de lege constituțională nu poate fi considerat adoptat.
Judecătorul Vladimir Țurcan subliniază că validarea rezultatelor unui referendum care vizează modificarea Constituției trebuie să fie evaluată în raport cu două condiții obligatorii: (i) cvorumul de participare, care se referă la numărul minim de cetățeni care trebuie să voteze pentru ca referendumul să fie valabil, și (ii) cvorumul de aprobare, care stabilește numărul de voturi necesar pentru a adopta o lege constituțională în cadrul unui referendum. Țurcan invocă prevederile articolului 142 din Constituție, care impun un prag mai ridicat pentru adoptarea modificărilor constituționale ce vizează aspecte de suveranitate și integrarea în structuri supranaționale, precum Uniunea Europeană.
În opinia separată, Vladimir Țurcan subliniază că proiectul de lege aprobat în cadrul referendumului are două părți esențiale. Prima parte, de natură declarativă, include în preambulul Constituției prevederi care reafirmă identitatea europeană a Republicii Moldova și declară integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic național. A doua parte, însă, introduce un nou titlu constituțional dedicat aderării la Uniunea Europeană, stabilind prioritatea actelor Uniunii Europene asupra legislației naționale.
Țurcan argumentează că această a doua parte a proiectului constituțional implică transferul unor atribuții suverane ale statului către Uniunea Europeană, ceea ce necesită, potrivit legii, un prag mai ridicat de aprobare în rândul cetățenilor. El subliniază că legislația națională și jurisprudența Curții Constituționale impun ca modificările ce presupun delegarea unor competențe suverane către instituții supranaționale să fie aprobate cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale, nu doar cu majoritatea voturilor exprimate de participanții la referendum.
La referendumul din 20 octombrie 2024 au fost înscriși în listele electorale un total de 3 020 814 cetățeni, iar 50,72% dintre aceștia au participat la vot. Dintre voturile valabile, 749 719 au fost pentru opțiunea „DA”, reprezentând majoritatea voturilor exprimate. Totuși, Vladimir Țurcan menționează că aceste voturi reprezintă doar 24,8% din numărul total al cetățenilor înscriși în listele electorale, ceea ce nu îndeplinește pragul legal de aprobare pentru acest tip de modificări constituționale.
În concluzie, Vladimir Țurcan susține că, deși referendumul a fost valabil, proiectul de lege constituțională nu a atins pragul necesar pentru aprobare. Prin urmare, Curtea Constituțională ar fi trebuit să confirme valabilitatea procesului de votare, dar să infirme rezultatul în privința aprobării modificărilor constituționale.