Așa numitul pachet de dezoligarhizare propus de blocul ACUM se pare că este un simplu exercițiu populist. În primul rând NU există un astfel de termen juridic, iar în al doilea rând, unele propuneri sunt în contradicție cu prevederile legislației în vigoare, iar altele nu au efecte juridice. Oare pot ele, în acest context, sa “dezoligarhizeze” statul, se întreabă retoric juristul Igor Gîrlea, care și-a expus argumentele într-o nouă emisiune “Într-un PAS cu legea”.
BLOCUL ACUM au propus:
- Declarația de constatare a captivității statului;
- Demiterea Directorului CNA;
- Modificarea legislației electorale;
- Constituirea comisiei de anchetă pentru elucidarea spălării banilor;
- Constituirea comisie de anchetă pentru elucidarea adoptării legii cu stimularea fiscală;
- Comisia de anchetă pentru devalizarea sistemului bancar;
- Legea Magnitsky
Igor Gîrlea a explicat fiecare punct pe rând:
1. Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova. Art. 121, alin. (1) din Regulamentul parlamentului (http://lex.justice.md/md/322831/) dispune: „Actele exclusiv politice ale Parlamentului constituie manifestări de voinţă ale autorităţii legislative, care produc efecte politice şi nu au forţa actelor normative.”
“Nu mă pot exprima asupra oportunității acesteia, de aceea că ține strict de politic, însă referindu-mă la efectele juridie a acestei hotărîri a Parlamentului- ea este impotentă. Nu schimbă nimic”, a spus juristul.
Autorul emisiunii “Într-un pas cu legea” ne propune să analizăm proiectul propus de ACUM și dintr-o altă perspectivă.
La pag. 2 a acestei declarații putem găsi următorul text: „ […] Vladimir Plahotniuc, […] se face vinovat de controlul ilegal şi anti-constituţional exercitat asupra Procuraturii Generale, sistemului judecătoresc, CNA, ANI, CEC, SIS, BNM și asupra altor autorități […]” (https://acum.md/wp-content/uploads/2019/03/Initiative-legislative-antioligarhie-ACUM-1.pdf) Altfel spus, Deputații Blocului ACUM propun ca Parlamentul, de facto, să-i pronunțe lui Vladimir Plahotniuc o condamnare pentru mai multe pretinse infracțiuni. Să vedem ce părere are legea despre astfel de abordări:
Art. 114 din Constituție dispune: (http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731) „Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.”
La art. 6, Constituția dispune că „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”
Cu alte cuvinte, doar o instanță de judecată poate declara pe cineva vinovat în comiterea unei sau unor infracțiuni. “În viziunea mea, declarația propusă de către blocul ACUM contravine prevederilor constituției”, a spus juristul.
2. Demiterea Directorului CNA. Blocul ACUM a prezentat publicului doar propunerea de demitere a directorului CNA. Alte propuneri de demiteri nu au fost publicate nici pe site-ul blocului ACUM, nici pe alte surse publice disponibile. În ceea ce ține de demiterea directorului CNA, reprezentanții blocului ACUM propun demiterea doar a Directorului CNA, fără de a fi numită o altă persoană în locul acestuia. Altfel spus, CNA, în acest caz, ar rămâne fără conducere. Interesant, cât este de efectiv centrul fără conducere, se întreabă Gîrlea.
3. Modificarea legislației electorale. Alexandru Slusari a propus că, în cazul în care nu se creează o majoritatea Parlamentară și se doresc alegeri anticipate – să fie schimbat sistemului electoral până la dizolvarea Parlamentului. Altfel spus, Slusari a propus ca sistemul electoral să fie modificat până la 21 iunie 2019. Este de menționată, în corespundere cu:
La pct. 2, Cap. II din Codul Bunelor practici în materie electorală (http://www.e-democracy.md/files/elections/venice-code-good-practice-19-10-2002-ro.pdf) , adoptat de comisia de la Veneția dispune: „Elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special, sistemul electoral propriu zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale, nu trebuie amendate decît cel puţin cu un an înainte de alegeri, sau trebuie înscrise în constituţie sau formulate în formă de document cu un statut mai înalt decăt cel al unei legi ordinare.”
Cu alte cuvinte, pentru a modifica sistemul electoral este nevoie de avizul Comisiei de la Veneția, care poate fi făcut în câteva luni, de obicei, iar însăși alegeri în baza sistemului propus de cei de la ACUM pot fi făcute doar peste un an după modificarea sistemului actual.
4. Constituirea comisiei de anchetă pentru elucidarea spălării banilor. Cei de la ACUM spun că aceste comisii vor ajuta să fie dezoligarhizat statul.
Art. 36, alin. (1) din Regulamentul Parlamentului dispune: „Nu pot fi citaţi în cadrul anchetei reprezentanţii puterii judecătoreşti, procuraturii şi ai organului de urmărire penală pentru prezentarea informaţiilor care ar putea prejudicia corectitudinea judecării cauzelor şi/sau confidenţialitatea urmăririi penale.”
Altfel spus, comisiile propuse de a fi instituite, nu vor putea interoga procurorii, judecătorii și nu vor putea avea acces la informațiile cu privire la ancheta penală în ceea ce ține de landromat, furtul miliardului, etc.
Art. 36, alin. (4) din Regulamentul Parlamentului dispune: „Comisia de anchetă nu poate susţine urmărirea penală efectuată în condiţiile legii de organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti. Concluziile comisiei de anchetă nu afectează principiul prezumţiei nevinovăţiei.”
Acest articol ne reiterează că în baza concluziilor comisiei – nimeni nu poate fi condamnat.
NOTĂ! Punctele 5, 6 și 7 vor fi analizate de juristul Igor Gîrlea în emisiunea următoare.
“Analizând, per ansamblu, inițiativele legislative înaintate de către membrii ACUM, am încercat să mă axez pe efectele juridice a fiecărei inițiative majore în parte. Vă atrag atenția că a fost propusă doar demisia directorului CNA, până când. Tot este de menționat că toate propunerile analizate încă nu sunt înregistrate în procedura legislativă. Pentru ca să fie înregistrate în procedura legislativă, trebuie să existe un Președinte a Parlamentului Ales (despre aceasta v-am povestit în emisiunea precedentă)”, a punctat autorul emisiunii “Într-un pas cu legea”.
La final, fiecare cetățean este în drept să vă facă singur concluziile cu privire la potența acestor propuneri legislative de a dezoligarhiza statul, atât timp cât majoritatea au un caracter strict politic și nu au efecte juridice.
