Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, think tank de natură liberală condusă de ex-ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite, Igor Munteanu, a emis un comunicat de presă în care susține inițiativa unei lustrații totale în Republica Moldova. Organizația neguvernamentală cheamă forțele politice și societatea civilă din Republica Moldova să sprijine nevoia de lustrație. Potrivit IDIS „Viitorul”, „întârzierea lustrației a permis fostei nomenclaturi sovietice și agenților de servicii speciale străine să controleze și chiar să încerce a monopoliza agenda de reforme din Republica Moldova inhibând dezvoltarea socială și economică a statului moldovean.” De aici.
Comunicatul de presă este urmare a apariției în spațiul on-line moldovenesc a unei investigații de presă în care se afirmă că un expert asociat acestei organizații neguvernamentale ar fi colaborator al fostului serviciu de securitate al Uniunii Sovietice, faimosul KGB, scrie jurnalistul român Victor Nichituș pe blogul său.
Nu e prima dată când în Republica Moldova se vorbește despre lustrație. Prima dată s-a vorbit la începutul anilor 90. Dar, cei care trebuiau condamnați pentru colaborarea cu instituțiile sovietice ocupau deja funcții de decizie în ierarhia tânărului stat moldovean – de exemplu, Mihai Popov, fost consilier al Ambasadei URSS la București (din 1986-1992), în anul 1994 a ajuns în funcția de ministru de externe al Republicii Moldova.
Cea de a doua discuție publică despre lustrație a avut loc în anul 2012, atunci, două formațiuni politice componente ale coaliției majoritare din Parlamentul moldovean, Alianța pentru Integrare Europeană, Partidul Liberal și Partidul Liberal Democrat din Moldova au depus, separat, două proiecte ale legii lustrației. Liberalii moldoveni au cerut desecretizarea listelor de persoane care au colaborat cu KGB-ul moldovenesc. Soarta acestor proiecte a rămas incertă. După numirea reprezentanților liberali în conducerea Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, liberalii nu mai cer aceste liste, iar necesitatea legii lustrației a dispărut. PLDM a început discuțiile privind lustrația sistemului judecătoresc, imediat după arestul lui Vlad Filat.
Ultima manifestare publică la tema legii lustrației, din iulie 2015, aparține Blocului Unității Naționale (apropiat Partidului Unității Naționale) care, în cadrul unui miting desfășurat în fața clădirii Serviciului de Informații și Securitate, a cerut reformarea instituției secrete moldovene, adoptarea lustrației și desconspirarea dosarelor KGB. De aici.
Majoritatea exponenților intelectualității moldovene consideră că o lege a lustrației ar însemna atât un proces de condamnare a crimelor comunismului, cât şi scoaterea în afara spaţiului public a celor care au lucrat în instituțiile sovietice ori au colaborat, într-un fel sau altul, cu poliția secretă a Uniunii Sovietice. Dar majoritatea actualei elite a intelectualității moldovene a ocupat funcții în aparatul de conducere al Moldovei sovietice.
Deputații din Alianța pentru Integrare Europeană au adoptat în anul 2012 Legea privind condamnarea crimelor comunismului, dar majoritatea parlamentară nu a avut curajul necesar elaborării unei legi care să condamne colaborarea cu KGB-ul moldovenesc.
Motivul a fost explicat de fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, într-un interviu acordat publicației Timpul: adoptarea unei legi a lustrației ar lăsa teritoriul dintre Prut și Nistru fără intelectualitate. Lucinschi afirmă că toate personalitățile marcante din RSSM au fost în vizorul serviciilor sovietice de securitate sugerând că mulți dintre ei ar avea semnat un acord de colaborare cu securitatea sovietică. De aici.
Dacă afirmațiile fostului președinte moldovean sunt corecte, iar elita intelectuală moldoveană a colaborat cu fostul KGB, adoptarea unei legi a lustrației s-ar putea transforma într-o lovitură de grație aplicată celor mai vocale voci anticomuniste, proromâneşti şi proeuropene.
Potrivit lui Tudor Butnaru, ex-ministru al Securității Naționale a Republicii Moldova (denumirea nouă a ex-KGB a RSSM) legea lustrației ar fi trebuit adoptată în primii ani de independență ai Republicii Moldova. Butnaru, care a fost ultimul președinte al KGB a RSSM, afirma că, desecretizarea dosarelor nu ar fi fost o problemă, multe dintre fostele secrete, fie au fost evacuate din Moldova, fie au fost lichidate. De aici.
Într-un alt interviu, Butnaru afirma că marea majoritate a dosarelor KGB-ului moldovenesc se află în arhiva Serviciului de Informații și Securitate, la Moscova fiind trimise doar dosarele pe linia serviciului de informații externe al KGB. De aici.
În condițiile în care autoritățile moldovene s-au confruntat cu presiuni la adresa proceselor decizionale democratice (tentativa de corupere a mai multor deputați moldoveni pentru a nu vota Acordul de Asociere la UE , 2014) din partea unor grupuri de interese din Federația Rusă, dosarele aflate la Moscova capătă mai multă importanță. Probabil, în baza arhivei KGB rămasă la SErviciul de Informații și Securitate, numele moldovenilor care au activat pentru serviciul extern al KGB-ului sovietic sunt, în mare măsură, cunoscute de conducerea SIS. Din informațiile pe care le am, la data scrierii acestui text, nici una dintre aceste persoane (puține la număr) nu mai ocupă funcții decizionale în statul moldovean.
Generalul Butnaru a avut dreptate – adoptarea unei legi a lustrației este mult prea târzie. Cei care ar fi putut fi afectați de lustrație s-au aflat în funcțiile de conducere ale statului moldovean construindu-și propriile rețele de putere. Reţele mai degrabă economice, care influențează, din umbră, fenomenul politic moldovenesc. Așa cum a încercat, în ianuarie 2016, fostul premier moldovean Ion Sturza.
Problematica lustrației nu ține de necesitatea ei, ci de interesele care se ascund în spatele adoptării unei asemenea legi. Lustrația ar trebui să fie una pentru viitor, nu pentru trecut.