În patru ani distanță de la anexarea Crimeei s-a văzut că statele Parteneriatului Estic, aflate la frontiera Uniunii Europene, s-au confruntat cu riscuri de securitate care, bună parte din ele, și-au avut originea în Federația Rusă.
Republica Moldova, aflată pe linia întâi a faliei ciocnirilor civilizaționale, a simțit profund modul în care decidenții ruși au încercat/încearcă să mențină fostele state sovietice în siajul moscovit.
Cea mai importantă dintre aceste acțiuni a fost destabiizarea sistemului bancar moldovenesc prin dispariția miliardului. Tranzacţiile desfășurate prin trei importante bănci moldovene au fost devalizate chiar înainte de alegerile parlamentare din noiembrie 2014; atunci partidele pro-europene din Republica Moldova au câştigat, la limită, majoritatea în faţa reprezentanţilor proruşi ai Partidului Socialiștilor. Prețul acestui câștig a fost uriaș, între 1 noiembrie 2014 și 18 februarie 2015 leul moldovenesc a pierdut 42% din valoarea sa. Ancheta Kroll sugerează că o bună parte din sumele devalizate au fost transferate în bănci ruseşti și letone.
Probabil acesta a fost motivul pentru care, în același an 2014, la Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova au fost realizate schimbări ce țin de resursele umane – ofițerii cu state în fostul KGB au fost trecuți în rezervă. Actualmente cadrele angajate în instituția moldoveană de intelligence dau un randament de operaționalitate despre care serviciile partenere din regiune afirmă că este unul eficient.
Acțiunea executată de SIS în martie 2017, atunci când a reținut, în flagrant, un fost deputat moldovean pentru trădare de patrie, a poziționat serviciul moldovean într-un exportator de experiență și informații în regiune. Drept urmare a acestei acțiuni cinci diplomați ruși acreditați în Republica Moldova au primit statut de persoana non grata și expulzați.
Flagrantul din 17 martie 2017, realizat la trei ani distanță de șocul dispariției a 20% din PIB-ul Republicii Moldova, a fost rezultatul unei operațiuni planificată cu voință de o echipă de ofițeri profesioniști. Nu a fost vorba de o răfuială politică sau de o întâmplare. Potrivit unor ofițeri SIS care doresc să păstreze anonimatul, fostul deputat era în vizorul serviciului secret moldovean încă din anul 2008, atunci când s-a descoperit că deputatul era în legătură cu ofițerii ruși aflați sub acoperire în misiunea diplomatică a Federației Ruse la Chișinău.
Flagrantul executat de ofițerii moldoveni în martie 2017, când l-au reținut pe Iurie Bolboceanu în compania unui ofițer sub acoperire al serviciului rus de intelligence are o încărcătură aparte: prin experiența pozitivă a primei rețineri în flagrant a unui spion rus ofițerii moldoveni de contrainformații au creat un precedent. Dincolo de acest aspect, serviciul de contrainformații moldovean a reușit să ateste apartenența celor cinci diplomați ruși extrădați de Republica Moldova pe 1 iunie 2017 la rețeaua spionajului militar rus pe direcția Republica Moldova – Ucraina – România – Uniunea Europeană. Odată cu expulzarea celor cinci spioni care activau în Moldova sub acoperire diplomatică, a fost anihilată rețeaua de surse care activa în interesul Federației Ruse și a fost destructurat planul de plasare în instituțiile statului moldovean a unor instrumente de tehnică specială.
Succesul înregistrat în 2017 de serviciul secret moldovean a fost umbrit de eroarea făcută de politiceni prin numirea lui Vitalie Pârlog în funcția de director al SIS: la 19 februarie 2018 acesta își depune cererea de demisie. De aici.
Politicienilor moldoveni le-a luat două luni pentru găsirea unei noi candidaturi, abia pe 3 mai curent, Parlamentul Republicii Moldova l-a numit pe Vasile Botnari în funcția de director. Noul șef al spionilor moldoveni a declarat că, după discuțiile pe care le va purta cu echipa managerială a instituției secrete, va veni cu propuneri în vederea asigurării unui cadru funcţional adecvat pentru a putea răspunde provocărilor în adresa securităţii statului. De aici.
Comentând această numire, președintele PAS, Maia Sandu, s-a arătat indignată și a considerat-o drept un abuz din partea guvernării. Potrivit Maiei Sandu, serviciul secret moldovenesc ar risca să fie transformat într-o bâtă împotriva cetățenilor. De aici.
Nu dau crezare previziunilor făcute de Maia Sandu la adresa noii conduceri a SIS, altele sunt grijile sistemului moldovean de informații. Explic: după ceremonia de investire, din 7 mai 2018, președintele Putin a declarat că Federația Rusă respectă suveranitatea fostelor republici sovietice, dar îşi va apăra interesele pe care le are în această regiune. De aici.
Traducerea acestei afirmații sună cam așa: Rusia va continua să folosească metodele „soft power” în fostele state sovietice pentru a reduce influența Uniunii Europene și a Statelor Unite. Mai pe românește, ca să înțeleagă și Maia Sandu, cuvintele lui Putin vin să spună că activitățile spionajului rus, în Republica Moldova (și nu numai), vor continua.
Noul șef al serviciului secret moldovean nu va avea timp să poarte grija Maiei Sandu! (Ori ai altor actori politici moldoveni.)
Inițiativele lui Vasile Botnari ar trebui să se concentreze în zona consolidării capacităților de protecție internă a SIS pentru prevenirea apariției unor posibile “cârtițe” dar și pentru lichidarea celor eventual conservate. Sugestia este valabilă pentru toate structurile de forță, Președinție, Parlament, ori Cabinet de Miniștri, instituții de stat care sunt pe lista de priorități ale serviciilor secrete străine.
Chiar dacă a suferit o înfrângere considerabilă în 2017, iar în 2018, pentru cazul Skripal, a mai pierdut trei ofițeri ruși aflați sub acoperire diplomatică în Republica Moldova, spionajul rus va căuta să își ia revanșa. Penetrarea instituțiilor decizionale ale statului moldovean figura pe lista de însărcinări a lui Bolboceanu.
autor: Victor Nichituș
