Povestea este, de-a dreptul, uluitoare! Un condamnat în două rânduri pentru viol l-a dat în judecată chiar pe președintele țării, Klaus Iohannis! Pușcăriașul a vrut, nici mai mult, nici mai puțin să i se acorde ordine și decorații, așa cum, spune el, s-a întâmplat cu unii dintre colegii lui de penitenciar, scrie Cancan.ro
Asta le întrece pe toate! Un deținut condamnat pentru viol, în două rânduri, a cerut să i se acorde ordine și decorații, vezi Doamne, pe care le-ar fi meritat, doar că a fost refuzat de conducere. Așa că omul s-a adresat instanței. Și a luat și o țintă grea în cătare, chiar pe Klaus Iohannis, președintele României. Considerându-se nedreptățit, pușcăriașul i-a cerut șefului statului compensații morale și financiare! A vrut 5.000 de euro plus penalități în valoare de 1.000 de lei pe zi, de la data sentinței. Cum era de așteptat, nu a avut câștig de cauză.
”Reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Menționează că se simte discriminat în raport cu alte persoane cărora le-au fost acordate decorații, consideră că și lui ar trebui să i se acorde ordinele și decorațiile de care au beneficiat foștii deținuți, sens în care solicită să i se acorde compensații morale și financiare”, a fost solicitarea deținutului.
Curtea Constituțională a considerat că acțiunea pușcăriașului este neîntemeiată.
”Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma susținerilor părților și în conformitate cu dispozițiile legale incidente, Curtea constată că acțiunea reclamantului este neîntemeiată.
Acțiunea reclamantului are ca obiect obligarea Președintelui României la acordarea ordinelor/decorațiilor și la plata daunelor morale în cuantum de 5.000 Euro, precum și la plata unor daune pe zi de întârziere, invocând în susținerea cererii sale împrejurare că prin Hotărâre CEDO Statul Român a fost obligat la plata unor daune pentru condițiile la care a fost supus în executarea pedepsei cu închisoare.
Curtea reține că decorațiile se acordă cetățenilor români ori străini în considerarea unor servicii excepționale aduse statului și poporului român, pentru acte de eroism săvârșite în serviciul militar și pentru merite deosebite în activitate ori pentru contribuția deosebită la progresul umanității, la promovarea păcii și a democrației în lume , așa cum prevăd dispozițiile art. 3 alin.1 și 3 din Legea nr. 29/2000 (decorațiile sunt conferite cetățenilor români pentru serviciile excepționale aduse statului și poporului român, pentru acte de eroism săvârșite în serviciul militar și pentru merite deosebite în activitate . … decorațiile pot fi conferite și cetățenilor străini pentru contribuția deosebită la progresul umanității, la promovarea păcii și a democrației în lume, la dezvoltarea relațiilor de colaborare și prietenie cu România sau pentru fapte și servicii remarcabile aduse statului și poporului român).
Prin urmare, astfel de distincții presupun o înaltă ținută morală, fără de care chiar și distincțiile acordate anterior se pot pierde, așa cum reglementează dispozițiile art. 51 din Legea nr. 29/2000, în conformitate cu care calitatea de membru al unui ordin se poate pierde în următoarele situații: a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa privativă de libertate; b) pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.
Împrejurarea că reclamantul a fost condamnat în două rânduri pentru săvârșirea infracțiunilor de viol asupra mai multor minori determină concluzia că acțiunea reclamantului este vădit neîntemeiată, neavând relevanță că acesta a obținut despăgubiri pentru condițiile de detenție, întrucât o atare Hotărâre CEDO vizează alte aspecte decât cele care reglementare al Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României. Astfel, hotărârea CEDO la care face referire reclamantul are în vedere răspunderea civilă a Statului Român pentru condițiile de detenție precare, în vreme ce sistemul național de decorații al R vizează recompensarea persoanelor care și-au adus aportul la realizări excepționale, pozitive pentru Statul, poporul român ori pentru umanitate.
Pentru aceleași considerente menționate, Curtea constată că este neîntemeiată și acțiunea având ca obiect obligarea pârâtului la plata daunelor, dat fiind că refuzul acestuia de a-i acorda vreo distincție este legal și temeinic.
Din aceste date, rezultă cu evidență faptul că reclamantul nu este îndreptățit să primească o astfel de decorație. Se solicită, de asemenea, și respingerea capătului de cerere privitor la daunele morale solicitate, ca neîntemeiat, reclamantul neindicând niciun fel de probă care să dovedească, pe de o parte, fapta ilicită săvârșită și, pe de altă parte, prejudiciul moral care i-a fost cauzat”, se arată în motivare.
Și președintele Iohannis i-a răspuns deținutului-reclamant. ”Administrația Prezidențială, în calitate de reprezentantă a președintelui României, domnul Klaus Iohannis, a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată. Cererea reclamantului, de acordare a unei decorații de către președintele României, nu a putut primi un răspuns pozitiv deoarece decorațiile nu se acordă decât în condițiile expres prevăzute de prevederile Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații ai României, republicată (Legea nr. 29/2000).
Potrivit prevederilor art. 3, alin. (1) din Legea nr. 29/2000: decorațiile sunt conferite cetățenilor români pentru serviciile excepționale aduse statului și poporului român, acte de eroism săvârșite în serviciul militar, merite deosebite…
Totodată, art. 4, alin. (1) al aceluiași act normativ stipulează că <decorațiile sunt=”” conferite=”” de=”” p=”” r=”” ,=”” prin=”” decret,=”” în=”” baza=”” propunerilor=”” decorare=”” individuale=””>. Mai departe, textul de lege arată care sunt persoanele competente a formula și înainta propuneri de decorare individuale, precum și procedura și condițiile de acordare a acestora. Or, nici din conținutul cererii formulate de petent și nici din conținutul cererii de chemare în judecată nu se pot deduce care sunt sau ar putea fi serviciile excepționale aduse statului și poporului român, actele de eroism săvârșite în serviciul militar sau meritele deosebite în activitatea pe care o desfășoară petentul/reclamantul, care l-ar îndreptăți la acordarea unei decorații naționale.</decorațiile>
Având în vedere textul de lege invocat, se arată faptul că nu există nicio propunere referitoare la acordarea unei decorații naționale, acesta solicitând în nume propriu acordarea decorației”, a fost reacția lui Iohannis, prin Administrația Prezidențială.
Cine este reclamantul lui Klaus Iohannis? Un condamnat la închisoare pentru două violuri, pentru primul fiind condamnat la 13 ani de închisoare. La doi ani după ce a fost eliberat, acesta a violat două minore, fiind reținut și apoi condamnat.
