La Chișinău derapajele de la democrație încep să se vadă limpede – Bucureștiul nu mai poate închide ochii. Chiar dacă în spațiul public au apărut mai multe atenționări despre călcarea democrației în picioare, cancelariile europene și oficialii români, au tăcut – guvernarea PAS e privită cu îngăduință pentru că se consideră că e mai important ca rușii să nu câștige puterea între Prut și Nistru. Am aflat că, unii, pe culoarele de la Bruxelles, afirmă că orice mijloace sunt permise. Inclusiv cele care nu au nici o treabă cu democrația.
Înțeleg îngrijorările care afirmă că, teritoriul dintre Prut și Nistru trebuie să urce definitiv în trenul european, că alte eșaloane nu se vor mai opri în gara Chișinău. La fel de bine înțeleg vocile care afirmă că, vremurile grele impun măsuri excepționale. Rămân convins în vremurile excepționale pe care le trăim, datorate inclusiv agresiunii Federației Ruse în Ucraina, în Republica Moldova normele democratice trebuie aplicate în mod exemplar. Pentru că ele fac diferența între dictatură și democrație.
Recent, directorul casei de sondaje IMAS, Doru Petruți, prezent la o televiziune din Republica Moldova, a afirmat că, în urma publicării Barometrului Socio Politic pentru luna februarie 2024, un partener și-a reziliat contractul de colaborare cu această casă de sondaje. Potrivit lui Petruți, întreruperea contractului s-ar datora presiunilor făcute de factorii politici de la Chișinău. „Nu e o noutate, înainte de fiecare sondaj, presiunea asupra mea și asupra companiei au fost considerabile. {…} În ultimii trei ani, acestei presiuni au crescut în intensitate”, a spus Petruți.
Sociologul nu a precizat numele instituției care a întrerupt colaborarea cu IMAS și nu a menționat numele formațiunii politice care a insistat pentru rezilierea acestui contract. „Ni s-a explicat cine din factorii politici a intervenit, și cine a executat această sarcină. Consider că lucrurile sunt destul de grave. După părerea mea, unul din rolurile societății civile ar fi să ne apere de abuzurile puterii, nu invers”, a precizat directorul casei de sondaje.
Doru Petruți este diplomat, a considerat de cuviință să nu facă public nici un nume. Cel mai probabil, în acest moment compania IMAS se va limita la obținerea daunelor cauzate de rezilierea nejustificată a contractului.
Sunt jurnalist cu experiență, îmi dau seama care este formațiunea politică care deține puterea pentru a influența deciziile unor organizații internaționale care dorește să realizeze cercetări sociologice între Prut și Nistru.
Atunci când decidentul politic din Republica Moldova își dorește să ascundă realitatea sub preș, înseamnă că există o problemă de transparență și de percepere a democrației. Partidele pro-europene moldovenești au semnalat, de mai multe ori, că procurorii au fost trimiși de putere peste aleșii locali, că primarii sunt hărțuiți și că puterea folosește în mod excesiv pârghiile administrative. Probabil, guvernarea PAS consideră că, prin frică, poate ține lucrurile sub control.
Discursul oficial al guvernării de la Chișinău spune că statul moldovean este ținta unui război hibrid și că Federația Rusă își dorește destabilizarea situației politice. Potrivit decidentului politic moldovean, mai mulți lideri ai opoziției politice, parlamentare și extra-parlamentare, ar fi agenți ai destabilizării. Acesta a fost motivul pentru care formațiuni politice aflate în siajul omului de afaceri Ilan Șor au fost interzise ori scoase din alegerile locale.
O decizie recentă a Curții Constituționale a decis că scoaterea Partidului Șansă din alegerile locale a fost neconstituțională. Sunt oare judecătorii constituționali agenți ai destabilizării statului moldovean?
Presiunile la adresa casei de sondaje IMAS, una dintre cele mai credibile companii de cercetare sociologică existente în Republica Moldova, sunt reale. Nu e prima dată când sociologul Doru Petruți, născut în România și stabilit între Prut și Nistru, face trimitere la ele. Se întâmplă asta pentru că datele sociologice culese de IMAS spun altceva decât și-ar dori Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate.
Printe cele mai importante date care au deranjat puterea de la Chișinău se numără faptul că doar 38 la sută din respondenți sunt de acord ca Maia Sandu să revină la instituția prezidențială, alte 59 la sută din respondenți consideră că ar fi bine ca o altă persoană să vină la Președinția Republicii Moldova. La fel, 86 la sută din respondenții acestui sondaj spun că preferă un șef al statului moldovean care discută mai mult despre interesul național al statului moldovean, nu despre altceva, iar 45 la sută preferă să voteze un președinte al Republicii Moldova care promovează o relație echilibrată atât cu Federația Rusă, cât și cu Uniunea Europeană.
Ascunderea realității sub preș arată că situația reală dintre Prut și Nistru este cu totul alta decât cea care se arată în informațiile oficiale și că într-un final, votul cetățenilor poate fi cu totul altul decât cel prezentat de guvernarea de la Chișinău în Uniunea Europeană. Gravitatea situației ține inclusiv de faptul că decidentul politic moldovean încearcă să își ascundă neprofesionalismul cu discursul despre amenințarea rusă.
Într-o formă sau alta, ecourile războiului propagandistic al Federației Ruse împotriva Vestului a ajuns și în spațiul public moldovenesc. Această propagandă va prinde și mai mult în contextul în care partenerii occidentali ai Republicii Moldova nu vor deveni mai vocali pentru a sancționa derapajele de la democrație ale guvernării.
Chișinăul este un sat mai mare în care toată lumea se cunoaște. Un secret este cunoscut peste cinci minute. Deja se știe că puterea nu mai are capacitatea de a genera credibilitate și că antiratingul președintei Maia Sandu a atins deja cifra de peste 56 la sută. Această cifră face foarte problematică realegerea domniei sale pentru un al doilea mandat.
Antiratingul doamnei Maia Sandu nu poate fi ascuns sub preș. Iar cercetarea făcută de IMAS arată cine ar avea cele mai mari șanse să ajungă președinte în locul ei. Despre asta într-un text viitor.
Victor Nichituș, jurnalist, editorialist
